Și în România, odată cu apariția unui nou val de cazuri COVID-19, munca la distanță devine o normalitate. Pentru marea majoritate a început ca o pauză temporară de la birou pentru a opri răspândirea coronavirusului. Ușor, ușor, s-a transformat într-un nou mod de viață.
Odată cu pandemia de coronavirus, au apărut mai multe schimbări în afaceri cât și în societate. Efectele acestora vor fi interesante de văzut în următoarele săptămâni și luni. Una dintre ele este trecerea de la birou la muncă la domiciliu sau la distanță. Majoritatea companiilor din România au au fost nevoite să implementeze această soluție, sub auspiciul crizei globale. În această perioadă companiile au învățat, s-au adaptat și și-au dezvoltat propriile modalități de a lucra la distanță cât mai ușor și cât mai eficient posibil.
COVID-19 a forțat companiile să treacă foarte repede la lucrul la distanță. Deși această migrație a decurs destul de bine într-o perioadă scurtă de timp, există câteva capcane de care trebuie să fie conștienți managerii de afaceri. La urma urmei, implementarea lucrului la distanță este mai largă și mai profundă decât își dau seama majoritatea organizațiilor. Pentru a avea succes pe termen lung, este necesară o abordare structurată, împreună cu o investiție semnificativă pentru a schimba cultura corporativă.
„Vechiul normal nu mai există şi nu va mai exista în următorii doi-trei ani. Pandemia a schimbat numeroase lucruri, la nivel mondial. Începând cu modalitatea de lucru, obiceiurile de consum, nivelul de trai, a stimulat creativitatea în numeroase domenii şi a generat transformări rapide în industrii în care operaţiunile nu se puteau opri. Trebuie să fim conştienţi de toate aceste lucruri şi să percepem noua realitate ca fiind viitorul nostru din următorii ani”, a afirmat Anca Cîrstoiu, Division Manager Small & Medium Business în cadrul Wizrom Software.
Criza COVID-19 se confruntă cu un număr mare de provocări pe termen scurt. Pentru a menține productivitatea, este necesară adoptarea rapidă a lucrului la distanță. Totuși, acest lucru aduce și unele dificultăți. Cele trei obstacole majore în implementarea funcționării la distanță sunt următoarele:
Companiile care văd salvarea printr-o adoptare rapidă a instrumentelor fără ajustări structurale, riscă să piardă eficiența și frustrarea în rândul angajaților și părților interesate. Mai ales în această perioadă, de criză COVID-19. Nu este suficient să furnizați pur și simplu infrastructura și instrumentele necesare. Unele companii aveau deja infrastructura și instrumentele disponibile la începutul crizei, dar abia acum își realizează întregul potențial. Instrumentele sunt importante, dar o migrație de succes necesită, de asemenea, leadership, orientări clare și angajament real.
Acolo unde companiile gestionau totul la nivel central, acum, odată cu apariția COVID-19, trebuie să organizeze totul de la distanță. Acest lucru necesită modificări aprofundate ale securității și ajustări structurale. Acest lucru nu trebuie luat cu ușurință, deoarece criminalitatea cibernetică a crescut în UE în timpul focarului. De asemenea, necesită angajamentul fiecărui angajat de a naviga în siguranță în instrumentele lor de lucru.
Prin introducerea imediată a lucrărilor la domiciliu, angajații experimentează o estompare a graniței dintre muncă și viața privată. Adoptătorii timpurii arată că acest lucru nu are neapărat un impact asupra productivității, dar reprezintă o amenințare pentru colaborare și comunicare dacă este lăsat nesupravegheat. Investirea activă în bunăstarea angajaților dvs. este, prin urmare, un punct de atenție suplimentar.