Pentru Prințul Paul de România lucrurile nu stau bine deloc. În decembrie 2020, prințul controversat, un fost oficial guvernamental și un proprietar de mass-media se numărau printre suspecții DNA. Toți erau implicați într-un caz de restituire ilegală a unor proprietăți. Tot atunci, DNA anunța o serie de arestări, inclusiv a prințului Paul de România. Acesta era acuzat de cumpărarea de influență, spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu. Ulterior acesta era plasat în arest la domiciliu în timpul anchetei procurorilor.
Cazul de corupție, care a devenit imediat subiect dezbătut larg în presă, l-a adus în prim plan pe presupusl nepot al Regelui Carol al II-lea, Prințul Paul de România. La acel moment procurorii îl acuzau pe prințul Paul că ar fi pretins ilegal retrocedarea a 28,6 hectare de teren în nordul Bucureștiului.
Aceiași procurori spuneau că argumentul acestuia era că terenul aparținuse bunicului său, regele Carol al II-lea, înainte de a fi naționalizat de regimul comunist. Prințul Paul a făcut reclamația în 2002, deși nu a fost recunoscut oficial ca membru legitim al familiei regale a României la acea vreme. După ce nu a reușit să recupereze proprietățile, patru ani mai târziu s-a adresat lui Remus Truică.
Afaceristul Remus Truică, bine legat de liderii politici, a fostul omul care l-ar fi ajutat cu restituirea. Pentru serviciile aduse prințul i-ar fi promis lui Truică până la 80 la sută din valoarea activelor recuperate în schimb, conform procurorilor.
Prințul Paul a primit toate proprietățile revendicate în 2008. El a mai fost chestionat de procurori și cu privire la cele 30.000 de hectare de teren forestier pe care le reclamase în 2019.
Decizia judecătorilor, în cazul acestuia, era de 40 de luni de închisoare în cazul de corupție. Înalta Curte de Casație și Justiție a României a anunțat, pe 17 decembrie, sentințele finale în dosarul de corupție „Royal Farm”, inclusiv sentința finală de 40 de luni pentru prințul Paul.
Pe 16 decembrie Poliția s-a dus la reședința sa pentru a-l lua în custodie, dar nu l-a găsit. Prințul Paul de România reușește să fugă din țară. Astfel prințul intră pe lista infractorilor internaționali căutați de Poliția Română.
Soția sa, Lia, ar fi spus poliției că prințul fugise în Portugalia. După fuga sa în Portugalia, soția sa, Lia, a avut mari probleme, ulterior fiind chiar evacuată din reședința în care locuiau.
Deși, aparent, prințul scăpa de arestul din România, astăzi aflăm cu lucrurile s-au înrăutățit. Conform celor de la Gândul, Prințul Paul de România este dator cu cel puțin 4 milioane de lire sterilne unui jurnalist britanic, Marco Robert Houston.
Conform publicației amintite, jurnalistul l-ar fi dat încă din 2013 în judecată, iar instanța i-ar fi dat câștig de cauză. Numai că lucrurile s-au schimbat total, după ce, mai spun cei de la Gândul, prințul Paul de România și-ar fi vândut proprietățile aflate pe teritoriul britanic, fiind acum de negăsit.
Deși avea o decizie dată de judecătorii britanici, jurnalistul a decis să încerce recuperarea celor 4.700.000 lire sterline și 9.000 lire sterline cu titlu de cheltuieli judiciare, în instanțele românești. Britanicul ar fi depus documentele necesare la Judecătoria Sector 2 București, iar conform documentelor:
„Petentul (n.r. – M.R. Houston) a învederat instanței faptul că, în cadrul procedurii de urmărire silită imobiliară derulată în prezentul dosar, debitorul (Paul Al României – n.r.), ulterior notării urmăririi silite asupra imobilului proprietatea acestuia în cartea funciară, a procedat la înstrăinarea bunului urmărit către un terț dobânditor. Prin contractul de vânzare încheiat, terțul dobânditor declară că are cunoștință despre urmărirea silită și că înțelege să cumpere chiar și în aceste condiții.
Există pericolul iminent de a fi efectuată o înstrăinare succesivă a bunului, situație care ar întârzia și îngreuna posibilitatea creditorului urmăritor de a-și vedea valorifica dreptul recunoscut prin titlul executoriu. Prezentul incident, de asemenea, este de natură să producă o întârziere semnificativă în derularea procedurii de executare, în beneficiul debitorului care refuză să îndeplinească de bunăvoie obligația.”, se arată în documentele depuse la Judecătoria Sector 2, conform publicației Gândul.ro.