Banca Națională a României a cumpărat titluri de stat de circa 4 miliarde de lei. Statul s-a împrumutat de la bănci între 15 mai și 15 iunie cu 8,3 miliarde de lei. Existența unor dobânzi mai mari în România față de alte state similare din UE este din cauza deficitelor gemene şi necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal, precum şi refinanțarea datoriei publice.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că asigurarea lichidității necesare finanțării economiei reale şi a cheltuielilor publice este preocuparea majoră a instituției.
”În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, BNR a efectuat noi operațiuni repo pe baze bilaterale (așa cum este prevăzut în Regulamentul nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili – art. 9) stocul mediu zilnic al acestor operațiuni situându-se în perioada 15 mai – 15 iunie la circa 7 mld. lei. De asemenea, s-a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, volumul total al acestora ajungând, în data de 5 iunie 2020, la peste 3,8 mld lei„, a declarat Mugur Isărescu.
Potrivit prevederilor art. 7 (c) din Regulamentul menționat anterior, operațiunile definitive cu titluri de stat se pot derula numai pe baze bilaterale. De asemenea, opțiunea BNR pentru operațiuni pe bază bilaterală este legată de preocuparea de a asigura lichiditatea care se află în strictă legătură cu necesarul de finanțare și de a coborî, sustenabil, ratele de dobândă, în condițiile prevenirii volatilității excesive a cursului de schimb al leului şi a deprecierii ne-necesare a mondedei românești.
Abordarea a permis finanțarea fluentă a cheltuielilor statului și economiei reale, în același timp cu scăderea treptată a ratelor de dobândă și relativa stabilizare a cursului de schimb al leului, lucruri ce au devenit evidente în ultimul timp. În perioada 15 mai – 15 iunie, au fost derulate 8 emisiuni de titluri de stat ale Ministerul de Finanțe în valoare totală de aproximativ 8,3 miliarde de lei, toate fiind consistent suprasubscrise. Asta înseamnă că a existat o finanțare adecvată a necesităților bugetului de stat.
„Ratele de dobândă de pe piața monetară și-au consolidat scăderea, cu impact în ieftinirea creditelor pentru populație și pentru companii/firme (cotația ROBOR 3M, utilizată ca referință pentru creditele bancare, scăzând de la 2,44 % pe 18 mai la 2,15 pe 16 iunie), iar cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au continuat mișcarea descendentă care s-a accentuat în debutul lunii aprilie„, a punctat Mugur Isărescu.
Dobânzile sunt mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria. Asta este consecința şi nu cauza situației economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de epidemia de coronavirus şi necesarul mare de finanțare pentru acoperirea deficitului fiscal, precum și refinanțarea datoriei publice. „Aceste realități dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agențiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferențiere şi ele nu pot fi desconsiderate„, precizează guvernatorul.
Guvernatorul BNR a spus la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă. „Pentru perioada următoare rămânem în limitele acestor orientări de politică monetară. Riscurile principale la adresa economiei şi a finanţelor ţării pe care le întrevedem țin, evident, de evoluțiile în planul sănătății publice.
Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm și să actualizăm evaluările noastre și vom canaliza măsurile în direcția furnizării de lichiditate necesară concomitent cu menținerea stabilității financiare, precum și cu continuarea unei tendințe sustenabile de scădere treptată a ratelor de dobândă; măsurile vor fi atent calibrate astfel încât să nu descurajeze economisirea internă, care reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale și a sectorului bugetar„, a explicat Mugur Isărescu.