Motivul pentru care femeile bârfesc. De unde vine acest obicei, care este explicația specialiștilor

Motivul pentru care femeile bârfesc. De unde vine acest obicei, care este explicația specialiștilor
Este un obicei sanatos?

Toți oamenii participă bârfesc, într-o formă sau alta, în ciuda vechiului proverb: „Dacă nu ai nimic frumos de spus, nu spune nimic”. Fie că este vorba de discuții la locul de muncă, de împărtășirea veștilor din familie sau de mesaje de grup între prieteni, este inevitabil ca toți cei care vorbesc, ei bine, vorbesc despre alți oameni.

De ce bârfesc femeile. Care este explicația

De fapt, un studiu observațional din 1993 a constatat că participanții de sex masculin au petrecut 55% din timpul de conversație, iar participanții de sex feminin au petrecut 67% din timpul de conversație pe „discutarea unor subiecte relevante din punct de vedere social”.

„Nu în ultimul rând, bârfa are un rol de reglare, întelegere şi descărcare de tensiune psiho-emoţională.

Fie că suntem supăraţi din cauza persoanei pe care o bârfim, fie din alte cauze, faptul de a spune lucruri urâte despre cineva ne ajută să ne descărcăm frustrările, bârfa devenind astfel un mod de a gestiona stresul cotidian.

Prin faptul că descriem comportamentul altcuiva, ghidându-ne şi după feedback-ul primit de la cei cu care bârfim, putem întelege mai bine cauzele şi modul de a gândi al persoanei care ne-a rănit, iar această înţelegere ne poate ajuta în procesul de vindecare a unor răni psiho-emoţionale”, explică Oana Vasiu, psiholog clinician.

Citeste mai mult: Adevarul.ro

Oamenii tind să se gândească la bârfă ca fiind sinonimă cu zvonurile răuvoitoare, cu ponegririle sau cu propagarea unui subiect de tabloid.

Dar cercetătorii o definesc adesea în sens mai larg: ca fiind „a vorbi despre persoane care nu sunt prezente”, spune Megan Robbins, profesor asistent de psihologie la Universitatea din California, Riverside.

„Este ceva care ne vine foarte natural” – o parte integrantă a conversației, a schimbului de informații și chiar a construirii unei comunități.

„Nu este neapărat negativ”, adaugă David Ludden, profesor de psihologie la Georgia Gwinnett College.  „Poate fi pozitivă sau neutră”.

Într-o meta-analiză din 2019 publicată în revista Social Psychological and Personality Science, Robbins și un coleg au descoperit că, din cele 52 de minute pe zi în medie pe care cei 467 de subiecți le petreceau bârfind, trei sferturi din bârfe erau de fapt neutre. Un subiect, de exemplu, a vorbit despre cineva care se uita la o mulțime de filme pentru a rămâne la curent. „Era destul de plictisitor”, spune Robbins, „deloc săltăreț și negativ”.

Care este explicația bârfei

Unii cercetători susțin că bârfa i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască. Psihologul evoluționist Robin Dunbar a fost primul care a lansat această idee, comparând bârfa cu îngrijirea pe care o fac primatele pentru a crea legături între ele. În loc să ne culegem puricii și murdăria unii de pe alții pentru a lega o legătură, explică Ludden, acum vorbim, ceea ce este „locul unde intervine bârfa, pentru că discuțiile sunt în principal discuții despre alți oameni și transmiterea de informații sociale”.

Bârfa, susține lucrarea lui Dunbar, le oferă oamenilor capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețele sociale foarte mari.

„Dacă nu am fi capabili să ne angajăm în discuții despre aceste probleme sociale și personale, nu am fi capabili să susținem tipurile de societăți pe care le avem”, a explicat ea într-o lucrare din 2003 publicată în Review of General Psychology.

„Bârfa, în acest sens larg, joacă o serie de roluri diferite în menținerea grupurilor funcționale din punct de vedere social de-a lungul timpului”.

„Suntem mult mai sociali decât strămoșii noștri evolutivi”, spune Ludden, „așa că poate fi foarte util să obținem informații despre oameni de la alții atunci când această rețea este prea mare pentru a o observa singuri”.

Contrar credinței că femeile bârfesc mai mult, un studiu al unor specialişti britanici spune că bărbaţii bârfesc aproximativ 76 de minute în fiecare zi, comparativ cu doar 52 de minute cât stau de vorbă femeile cu prietenele sau colegele.