Motivul din cauza căruia 21 de spitale au refuzat să trateze un suedez în Coreea de Sud. Bărbatul a murit de septicemie

Un caz dramatic petrecut în Coreea de Sud a scos la iveală deficiențe grave în sistemul de sănătate și atitudinea față de pacienții străini. Un cetățean suedez, în vârstă de 64 de ani, a murit de septicemie după ce i-au fost refuzate îngrijirile medicale de urgență de către 21 de spitale din Seul. Incidentul a fost raportat de presa locală și internațională, atrăgând atenția asupra obstacolelor birocratice și culturale din sistemul medical sud-coreean.

Un apel disperat pentru ajutor

Cazul a început în decembrie 2024, când Ambasada Suediei din Seul a solicitat sprijin pentru cetățeanul suedez, care suferea de o formă severă de necroză ce necesita intervenție chirurgicală imediată. Poliția sud-coreeană, prin locotenentul Aron Park, a preluat cazul și a încercat să găsească un spital dispus să îl trateze. Însă refuzurile repetate din partea a 21 de unități medicale au prelungit criza până la punctul în care intervenția a devenit aproape inutilă.

Park a explicat într-un interviu pentru ziarul Hankook Ilbo că obstacolele majore au fost naționalitatea străină a pacientului, costurile ridicate ale intervenției și incertitudinea privind rambursarea cheltuielilor medicale.

Imaginile cu Ilie Bolojan au scăpat pe internet! Nu voia să fie surprins aşa, foto de...

Femeia care îi va lua locul lui Carmen Iohannis la Cotroceni. Cum arată și cu ce se ocupă partenera lui Ilie Bolojan

Cum arăta Laura Vicol, acum 10 ani. Imaginile au rămas pe internet, deși ea e acum ”alt om”

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

„Am fost refuzați de fiecare dată, iar timpul trecea. Situația era disperată”, a declarat el.

O soluție tardivă

După șapte zile de încercări eșuate, spitalul Hyuksin Seongmo, situat la 86 de kilometri de Seul, a acceptat în cele din urmă să efectueze operația. Decizia spitalului a fost motivată de angajamentul lor față de persoanele vulnerabile, mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă.

„Nu ne putem îndepărta de cei care au cea mai mare nevoie de ajutor, indiferent de circumstanțe”, a declarat un reprezentant al spitalului, citat de publicația Hankook Ilbo.

Intervenția, care a inclus o amputare necesară pentru a combate necroza, a fost considerată un succes din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, starea pacientului s-a deteriorat rapid din cauza unui sistem imunitar compromis. La patru zile după operație, bărbatul a murit de septicemie provocată de pneumonie.

Costuri împărțite și controverse

Costurile totale ale intervenției s-au ridicat la aproximativ 10.000 de euro. Ambasada Suediei a contribuit cu 5.340 de euro, iar spitalul a acoperit restul sumei din fondurile proprii. Cu toate acestea, refuzul surorii bărbatului de a acoperi o parte din cheltuieli a generat discuții despre responsabilitățile financiare în astfel de cazuri.

Un trecut complicat

Presa locală a dezvăluit că cetățeanul suedez intrase în Coreea de Sud în aprilie 2024, ca turist, dar fusese ulterior acuzat de posesie de droguri. Deși achitat într-un prim proces pe baza unor dovezi care indicau că implicarea sa a fost neintenționată și legată de o boală mintală, dosarul său era încă în apel la momentul decesului.

Această situație juridică complicată a contribuit, cel mai probabil, la reticența spitalelor de a-l trata, susține presa sud-coreeană.

Reacții și semnale de alarmă

Cazul a stârnit reacții puternice atât în Coreea de Sud, cât și în Suedia. Incidentul evidențiază o problemă majoră în sistemul medical sud-coreean: discriminarea față de pacienții străini și prioritizarea considerentelor financiare în detrimentul urgențelor medicale.

„Este inacceptabil ca viețile oamenilor să fie puse în pericol din cauza naționalității sau a costurilor”, a declarat un expert în etică medicală intervievat de presa locală.

Tragedia acestui cetățean suedez ridică întrebări importante despre responsabilitățile sistemelor de sănătate în raport cu pacienții vulnerabili, mai ales într-o lume globalizată în care accesul la îngrijiri ar trebui să fie un drept universal.