Mormântul din România pe care scrie „Nu-l treziţi, că cere vin”. Al cărui mare scriitor este, de fapt

Mormântul din România pe care scrie „Nu-l treziţi, că cere vin”. Al cărui mare scriitor este, de fapt
Mormantul unui scriitor faimos

Dacă nu ai vizitat Cimitirul Vesel de la Săpânța (Maramureș) până acum, merită să o faci. Locul este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile cu scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, localnicii decedați. Pe un alt mormânt inedit din România stă scris ca epitaf „Nu-l treziţi, că cere vin” și aparține unui mare scriitor.

Crucea pe care stă scris un epitaf amuzant

Este vorba despre locul de veci al lui Păstorel Teodoreanu, unul dintre cei mai celebri gastronomi și iubitori de vinuri de pe meleagurile mioritice, plus scriitor. Acesta este cunoscut în literatura română atât pentru epigramele sale, cât și prin lucrarea „Hronicul măscăriciului Vălătuc”. Totuși, puțină lume știe că poetul a publicat și o carte de bucate în care a relatat o rețetă specială: „Pilaf sub plapumă”.

Mormântul aparține unui mare scriitor român

Născut la Dorohoi, în 1894, Teodoreanu a fost un mare iubitor de vinuri. Spre sfârșitul vieții (a murit la 69 de ani, de cancer), scriitorul român și-a scris epitaful de pe mormânt cu ironie. Gastronomul își doarme somnul de veci în cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu (București).

„Aici zace Păstorel,/ Suflet bun şi spirit fin./ Când mai treceţi pe la el,/ Nu-l treziţi, că cere vin”, este scris pe crucea poetului.

Păstorel Teodoreanu și rețeta „Pilaf sub plapumă”

În 1974, la 10 ani după moartea sa, a apărut lucrarea „Gastronomice”, o selecție de rețete scrise cu umor de Păstorel Teodoreanu. Una dintre mâncăruri poartă denumirea amuzantă de „Pilaf sub plapumă”.

„Dintre nenumăratele feluri în care se tratează şi cel mai des se maltratează orezul, l-am ales pe acesta, ca fiind cel mai uşor de executat. E ideal pentru gospodinele cochete sau grăbite, când nu şi cochete şi grăbite. O staţionare prea îndelungată în bucătărie le poate îmbiba, doamne fereşte, rochia nouă cu iz de bucate”, relatează Teodoreanu.

Ingrediente și mod de preparare

Ca ingrediente, ai nevoie de „un pahar mare de orez, ales bine. Două pahare-jumătate supă de carne (dacă nu aveţi, apă). Două linguri de unt sau un sfert de pahar de untdelemn(dacă doriţi să serviţi pilaful rece). Sare”.

Modul de preparare presupune să încingi untul sau untdelemnul într-o cratiţă, după care torni orezul, de preferinţă nespălat. Îl prăjești uşor, amestecând mereu, altfel se lipeşte. Toarnă cele două pahare şi jumătate cu supă sau apă, sarea şi lasă să fiarbă acoperit, la foc mic, până ce lichidul se evaporă, fără ca orezul să fie încă fiert. Ia cratiţa de pe foc, având capacul pe ea, şi acoperă cu o plapumă sau pătură groasă, „îngrămădind apoi deasupra şaluri, perne, pulovere. În fine, tot ce poate acoperi bine (şi un covor turcesc sau persan, dacă doriţi)”.