În Iași, în ultima perioadă a plouat destul de mult. Ploaia abundentă a scos la iveală multele gropi existente în oraș. Surpriza mare a locuitorilor unui cartier ieșean a fost când au descoperit un monument funerar.
Într-o relatare a publicației ”Ziarul de Iași”, se relatează despre descoperirea ciudată din mijlocul unui cartieri din orașul Iași. Cel care a făcut anunțul este istoricul Adrian Cioflâncă. Acesta a publicat pe contul său de facebook o poză cu descoperirea făcută. Groapa, sau monumentul funerar a fost descoperit în zona terenului de fotbal de lângă Parcul Tătăraşi. În urma ploilor abundente terenul s-a surpat apărând o groapă considerabilă. Conform istoricului, în interiorul gropii se vedeau monumente funerare din vechiul Cimitir Evreiesc din Iaşi.
“Istoria mai trimite câte un semn în prezent şi când prezentul nu are chef de ea. Mi-a semnalat Dan Acostioaiei (care mi-a trimis şi fotografiile) că, în urma ploilor abundente din ultima vreme, în zona terenului de fotbal de lângă Parcul Tătăraşi, de pe strada Ciurchi, s-a surpat o groapă considerabilă, în interiorul căreia se vedeau monumente funerare din vechiul Cimitir Evreiesc din Iaşi. Între timp, groapa a fost acoperită de Primărie.
Rămăşite de monumente funerare din acest cimitir evreiesc distrus în 1943 din ordinul lui Antonescu continuă să se găsească prin toată zona. Fotografia alb negru este din timpul distrugerii şi se află în Fototeca Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman.”, scrie pe facebook istoricul Adrian Cioflâncă.
Conform relatărilor istoricului Adrian Cioflâncă, în această zonă a existat acest Cimitir Evreiesc, distrus de Constantin N. Ifrim, un antisemit cu state vechi, primarul Iașului în anii 40.
”Pe 3 iulie 1942 fusese publicată în Monitorul Oficial Legea 499, care completa decrete-lege anterioare, prin care bunurile evreieşti puteau fi trecute în patrimoniul Centrului Naţional de Românizare (CNR). Sinagogile, templele şi cimitirele erau exceptate.
Însă, în cazul cimitirelor, se preciza că erau exceptate doar cele care erau „efectiv întrebuinţate” la data publicării legilor românizării. Cum cimitirul din Ciurchi era închis din secolul al XIX-lea, s-a considerat că nu se încadrează la exceptări. Terenul a fost trecut în patrimoniul CNR prin Decizia nr. 39686 din 8 iulie 1943, publicată în Monitorul Oficial nr. 163 din 15 iulie 1943.”, povesteștefostul preşedinte al Comunităţii Evreieşti din Iaşi de atunci, Abraham Haham.
În perioada celui de-al doilea război mondial s-au produs multe atrocități în România, nu numai împotriva everilor, multe dintre ele fiind uitate în negura istoriei. Dar a fost de ajuns o ploiae torențială ca să scoată la iveală, în Iași, aceste monumente.