Pentru că tot suntem în data de 24 ianuarie, istoria trebuie să ne aducă aminte de una din cele importante figuri, Regina Maria a României. A fost parte integrantă a noului stat suveran, iar implicarea sa personală, mai ales în perioada Primului Război Mondial avea să fie omagiată de toată lumea, prin documentare istorice și nu numai. Un moment omagial a fost și cel al BNR, în 2019, când a emis o serie de monede comemorative cu chipul Suveranei.
Istoria modernă consemează că, în timpul Primului Război Mondial, în timp ce politicienii tergiversau, Regina Maria a României, de origine britanică, a făcut lobby pentru a intra de partea Aliaților și a curtat presa internațională, devenind imaginea plină de farmec a efortului de război al țării sale adoptive.
După eșecurile nenumărate ale primului-ministru de la acea vreme, în negocierile cu Marile Puteri, Regina Maria lua decizia de a pleca la Paris, unde avea să schimbe soarta lucrurilor. Întorcându-se din vizitele din Franța și Anglia în primele luni ale Conferinței de Pace de la Paris din 1919, Regina Maria a României a declarat cu mândrie că a reușit să dea o nou față țării sale.
Prim-ministrul intransigent al României, Ion Brătianu, ironizat de politicienii occidentali, a avut inteligența de a realiza că, în ochii lor, monarhul său de origine engleză era antidotul perfect pentru perfidele sale trăsături balcanice, de unde și invitația Mariei la Paris. În vara anului 1918, Marie fusese descrisă de New York Times ca fiind „una dintre personalitățile vii și de neuitat ale războiului”.
Faptul că regina României a trebuit să acapareze lumina reflectoarelor la cea mai mare adunare politică pe care o văzuse vreodată lumea nu ar fi fost ceva ce nimeni nu ar fi prezis în 1914. În timp ce Serbia nu a avut altă opțiune decât să intre în război în august, România, alături de Bulgaria și Grecia, a rămas inițial neutră.
Cele două conflicte balcanice din cei doi ani precedenți au făcut ca aceste țări să se teamă de un angajament prematur în tabăra greșită și să aibă revendicări teritoriale concurente care excludeau o alianță balcanică. Blocajul sângeros care a definit atât de mult conflictul nu făcea nici perspectiva intrării în joc, nici predictibilitatea învingătorului final. Până la sfârșitul anului 1915, Bulgaria a trecut de partea Puterilor Centrale, iar Serbia a fost înfrântă. România a continuat să tergiverseze.
Primul Război Mondial a fost renumit pentru impactul său negativ asupra regalității. Acesta a distrus patru dintre cele cinci monarhii importante din Europa. Familia regală a Marii Britanii a fost singurul supraviețuitor important, iar George al V-lea a fost forțat să schimbe numele familiei în Windsor.
Regina Maria a României a contrazis această tendință, în timp ce bolșevismul făcea ravagii de-a lungul granițelor României. Deși abandonată de aliatul său Rusia, România a fost criticată pentru că a capitulat în fața Germaniei în martie 1918. Regina nu s-a lăsat descurajată și a ținut prima pagină a ziarelor pentru că l-a sfidat pe kaiser. Ea a refuzat să coopereze cu germanii și a insistat ca Ferdinand să facă același lucru.
În decembrie 1918, alături de rege și de salvatorul militar francez al României, generalul Henri Berthelot, regina, în uniformă militară, a intrat triumfătoare în București, revendicându-și poziția de împărăteasă a României Mari.
Deși nu a fost ratificată la nivel internațional, la sfârșitul războiului, România părea să obțină câștiguri teritoriale majore. Având în vedere popularitatea reginei sale, nu este de mirare că premierul Brătianu, cunoscut pentru faptul că „a intrat în război prea târziu și s-a predat prea devreme”, a invitat-o pe Regina Maria să i se alăture pentru confruntarea care urma să aibă loc la Paris între cei Patru Mari și numeroasele națiuni mici cu pretenții concurente.
Impactul pe care suverana l-a avut în acele zile aveau să fie descrise de presa occidentală a vremii ca fiind extravagant. Publicația „Punch” a pus pe prima pagină a ziarelor de prima pagină afirmațiile Mariei privind înfometarea României, iar Mirror a prezentat-o ca pe o feministă antibolșevică. Regina Maria a reușit să câștige puncte politice pentru țara ei, compensând statutul de țară marginalizată a României la Conferință. Primul Lord al Amiralității din Marea Britanie, Walter Long, a declarat că regina a fost „cea mai uimitoare propagandistă pe care a văzut-o vreodată”.
Este revelator faptul că, după patru ani de diplomație și propagandă într-o lume a bărbaților, Regina Maria a fost cea care a dat o notă de precauție, declarând „Cuvântul unei femei nu poate schimba fața unor evenimente atât de mari”. Poate că nu, dar România, care și-a dublat dimensiunea în urma războiului, devenind a cincea țară ca mărime din Europa, nu ar fi putut spera la un ambasador mai bun.
În urmă cu patru ani, în 2019, BNR lua decizia de a bate o serie limitată de monede comemorative având chipul Reginei Maria a României. Aceste noi monede comemorative amintesc de o aniversare deosebită din istoria modernă a României. Se împlineșau o sută de ani de la încoronarea regelui Ferdinand al României, care a avut loc în 1922. După 25 de ani ca moștenitor adoptiv al regelui Carol I al României, care nu avea copii, prințul moștenitor Ferdinand și vivacea sa soție, prințesa Maria, i-au succedat unchiului său patern la tronul României în 1914.
Moneda a circulat pentru colecționari, iar azi o regăsim scoasă la vânzare pentru suma de 3.000 de euro pe OlX. Aflată în condiții bune, am putea spune că suma cerută de posesorul acesteia este justificată. Dacă o ai cumva prin casă, poate reușești și tu să faci ceva bani frumoși. Așa că, vezi prin sertare dacă o ai și scoate-o la licitație, ai putea câștiga și tu, lejer, cel puțin aceeași sumă cerută de utilizatorul nostru.