Ministerul Sănătății din România a oferit informații despre starea fetiței de cinci ani, în cazul căreia s-a descoperit că suferă de hepatită acută de origine necunoscută. Potrivit instituției de sănătate, starea copilei este stabilă, însă nu există informații referitoare la modul de contactare al virusului. Informația vine după ce Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la data pe 21 aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută, în rândul copiilor cu vârste între 1 lună și 16 ani.
După avertismentul dat de OMS, privind cele 169 de cazuri de hepatită acută necunoscută la copiii din 11 țări, România a semnalat existența unei paciente de 5 ani, în cazul căreia nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi, a transmis Ministerul Sănătății.
Spre deosebire de restul cazurilor din Europa, în care pacienții diagnosticați cu hepatită acută au prezentat insuficientă hepatică, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică și icter, starea fetiței este stabilă, primind astfel un tratament corespunzător. Ministerul Sănătății a transmis primele informații despre cazul micuței, luni seară.
„Cazul raportat de România este al unei fetiţe de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi.
Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa.Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică.
Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, a transmis Ministerul Sănătății, potrivit Agerpres.
Potrivit informațiilor OMS, la 74 dintre pacienții diagnosticați cu hepatită acută s-a identificat prezenţa adenovirusului F41. Hepatita este cauzată de virusul hepatic, în timp ce adenovirusurile sunt un tip comun de virus, care poate fi răspândit de la persoană la persoană, putând provoca o serie de boli cu simptomatologii diferite.
În urma celor 169 de cazuri apărute în Europa, OMS a transmis că investigația în cazul hepatitei de origine necunoscute trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut al circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV-2”.
Vă reamintim că din 169 de cazuri detectate în Europa, 114 au fost raportate în Regatul Unit, 13 cazuri în Spania, 12 în Israel, 9 în Statele Unite și un număr mai mic în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia. Dintre acești pacienți, cel puțin unul a murit, iar alți șapte au avut nevoie urgentă de transplant de ficat.