De ce nu avem medicamente pentru a trata COVID-19 și cât timp va dura pentru a le dezvolta? SARS-CoV-2 – coronavirusul care provoacă boala COVID-19 – este complet nou și atacă celulele într-un mod inedit. Fiecare virus este diferit, la fel și medicamentele folosite pentru a le trata.
De aceea nu există un medicament gata să abordeze noul coronavirus apărut abia acum câteva luni. În calitate de biolog care studiază modul în care celulele sunt afectate de virusuri în timpul infecțiilor, pe Nevan Krogan l-a interesat mai ales a doua întrebare. Găsirea punctelor de vulnerabilitate și dezvoltarea unui medicament pentru a trata o boală durează de obicei ani de zile. Dar noul coronavirus nu oferă lumii un astfel de timp. Cu cea mai mare parte a lumii în blocare și amenințarea imensă de milioane de morți, cercetătorii trebuie să găsească un medicament eficient mult mai rapid.
Această situație le-a prezentat specialiștilor provocarea și oportunitatea unei vieți: de a ajuta la rezolvarea acestei imense crize de sănătate publică și economică, provocată de pandemia globală a SARS-CoV-2. În fața acestei crize, cei de la Quantitative Biosciences Institute (QBI) de la Universitatea din California, San Francisco, s-au unit pentru a descoperi modul în care virusul atacă celulele. Dar în loc să încerce să creeze un medicament nou pe baza acestor informații, aceștia caută mai întâi să vadă dacă există astăzi medicamente disponibile care pot perturba aceste căi și pot combate coronavirusul.
Echipa de 22 de laboratoare, QCRG, lucrează literalmente în continuu și în schimburi, șapte zile din săptămână. În comparație cu celulele umane, virușii sunt mici și nu se pot reproduce singuri. Coronavirusul are aproximativ 30 de proteine, mai mult de 20.000. Pentru a ocoli acest set limitat de instrumente, virusul întoarce inteligent corpul uman împotriva lui însuși. Căile în celula umană sunt în mod normal blocate în afara invadatorilor, dar coronavirusul folosește propriile proteine ca tastele pentru a deschide aceste „încuietori” și a intra în celulele persoanei.
Odată ajuns în interior, virusul se leagă de proteinele utilizate în mod normal pentru propriile sale funcții, deturnând în principal celula și transformând-o într-o fabrică de coronavirus. Pe măsură ce resursele și mecanica celulelor infectate sunt retrase pentru a produce mii și mii de viruși, celulele încep să moară. Celulele pulmonare sunt extrem de vulnerabile din cauza cantității mari de proteine SARS-CoV-2 „de blocare” utilizate pentru intrare. Un număr mare de celule pulmonare umane care provoacă simptome respiratorii asociate cu COVID-19. Există două moduri de a lupta cu infecția. În primul rând, medicamentele ar putea ataca propriile proteine ale virusului, împiedicându-i să facă anumite lucruri, precum intrarea în celulă sau copierea materialului genetic odată ce sunt în interior. Așa funcționează Remdesivir, un medicament în prezent în studiile clinice pentru COVID-19.
O problemă a acestei abordări este aceea că virușii se mută și se schimbă în timp. În viitor, coronavirusul ar putea evolua în moduri care fac ca un medicament ca Remdesivir să fie inutil. Această cursă între medicamente și virusuri este motivul pentru care aveți nevoie de o nouă gripă în fiecare an. Alternativ, un medicament poate funcționa prin blocarea unei proteine virale de la interacțiunea cu o proteină umană de care are nevoie. Această abordare – protejarea echipamentului gazdă – are un mare avantaj în ceea ce privește activarea virusului, deoarece celula umană nu se schimbă la fel de rapid. Odată ce găsiți un medicament bun, ar trebui să funcționeze. Aceasta este abordarea pe care o adoptă echipa QCRG și poate funcționa și împotriva altor viruși emergenți.
Primul lucru de care grupul de specialiști a avut nevoie a fost acela de a identifica fiecare parte a fabricii celulare pe care se bazează coronavirusul pentru a se reproduce. Pentru a face acest lucru, o echipă din laboratorul QCRG a mers într-o expediție de pescuit molecular în celulele umane. În loc de vierme pe un cârlig, au folosit proteine virale cu mici etichete chimice atașate de ele – numite „momeală”. Au pus aceste momeli în celulele umane cultivate în laborator și apoi le-au scos pentru a vedea ce au prins. Orice s-a blocat a fost o proteină umană pe care virusul o deturnează în timpul infecției.
Până pe 2 martie, aveau o listă parțială de proteine umane de care coronavirusul trebuie să se folosească ca să prospere. Acestea au fost primele indicii pe care le-au putut folosi. Odată ce au avut acea listă de ținte moleculare de care virusul trebuie să se folosească ca să supraviețuiască, membrii echipei au alergat să identifice compuși cunoscuți care s-ar putea lega de aceste ținte și să împiedice virusul să le folosească pentru a se reproduce.
Dacă un compus poate preveni virusul să se copieze în corpul unei persoane, infecția se oprește. Dar nu puteți pur și simplu să interferați cu procesele celulare în voie, fără a produce rău organismului. Echipa QCRG trebuia să fie sigură că compușii pe care i-au identificat vor fi siguri și fără să cauzeze alte probleme oamenilor. Modul tradițional de a face acest lucru ar fi ani de studii pre-clinice și studii clinice care ar costa milioane de dolari. Există însă un mod rapid și practic gratuit în acest sens: căutarea a 20.000 de medicamente aprobate de FDA care au fost deja testate în siguranță. Poate în această listă mare există un medicament care poate combate coronavirusul.
Chimiștii QCRG au folosit o bază de date masivă pentru a se potrivi cu medicamentele aprobate și că proteinele interacționează cu proteinele de pe lista lor. Au găsit 10 medicamente candidate săptămâna trecută. De exemplu, unul dintre medicamentele descoperirite a fost un medicament pentru cancer numit JQ1. Deși nu se poate prezice modul în care acest medicament ar putea afecta virusul, are șanse mari să facă ceva. Prin testare, vor ști dacă ajută pacienții.
Față în față cu amenințarea la nivel mondial, au expediat imediat cutii din aceste 10 medicamente către trei dintre puținele laboratoare din lume care lucrează cu probe de coronavirus viu: două la Institutul Pasteur din Paris și Muntele Sinai din New York și până pe 13 martie, medicamentele au fost testate în celule pentru a preveni reproducerea virusului.
Echipa QCRG va învăța în curând de la colaboratorii de la Mt. Sinai și Institutul Pasteur dacă oricare dintre aceste prime 10 medicamente funcționează împotriva infecțiilor SARS-CoV-2. Între timp, echipa a continuat pescuitul cu momeli virale, găsind sute de proteine umane suplimentare care co-optează coronavirusul. Vestea bună este că, până acum, echipa QCRG a găsit 50 de medicamente existente care leagă proteinele umane pe care le-au identificat. Acest număr mare îi face să spere că vor putea găsi medicamentul care să trateze COVID-19. Dacă se va găsi un medicament aprobat, care încetinește chiar evoluția virusului, medicii ar trebui să poată începe să-l aducă rapid la pacienți și să salveze vieți.