Lovitură cruntă pentru Vladimir Putin. Totul s-ar putea întâmpla pe 3 iunie 2022

Lovitură cruntă pentru Vladimir Putin. Totul s-ar putea întâmpla pe 3 iunie 2022
Vladimir Putin pierde puterea din mână

Situația de pe frontul ucrainean nu arată bine pentru Vladimir Putin. De altfel, cei mai importanți oficiali de securitate consideră că războiul din Ucraina este pierdut. Asta face și mai probabile șansele unei lovituri de stat, afirmă un analist de la Moscova. Amenințările de până acum făcute de Vladimir Putin, legate de un posibil atac nuclear par a fi doar vorbe. Același analist spune că cei apropiați acestuia ar putea să refuze să execute ordinul. Afirmațiile aparțin jurnalistului de investigații Christo Grozev. Acesta mai sugerează că Putin, de la o zi la alta, își pierde controlul asupra puterii. „Este puțin probabil ca oficialii importanți să se supună ordinelor lui Putin de a lansa bombe nucleare, deoarece nu au încredere că acesta va mai fi la putere peste trei luni”, este concluzia jurnalistului.

Cum se va încheia războiul dintre Rusia și Ucraina

La mai puțin de patru luni de la invazia Rusiei în Ucraina, populația și forțele armate ale țării continuă să opună o rezistență fermă și incontestabil de curajoasă împotriva forțelor rusești.

Dar, cu toată inima și curajul Ucrainei de a face față atacurilor multiple și susținute ale armatei ruse în nordul, estul și sudul țării, mulți analiști și strategi consideră că este doar o chestiune de timp până când Ucraina va fi copleșită de puterea militară a Moscovei. Aceeași analiști spun că ar putea părea doar praf în ochi, realitatea, cel puțin la Kremlin, fiind cu totul alta.

Astăzi, în contextul în care Finlanda și Suedia și-au anunțat candidatura pentru aderarea la alianța militară occidentală NATO, punând capăt unei istorii de decenii de nealiniere militară, toți ochii sunt ațintiți asupra Rusiei și a modului în care aceasta ar putea reacționa.

Moscova și-a exprimat deja indignarea față de ideea unei potențiale expansiuni iminente a vechiului său dușman NATO, la scurt timp după ce Finlanda și-a anunțat săptămâna trecută intenția de a depune cererea de aderare la organizație.

Acum Finlanda a confirmat oficial că va depune cererea de aderare. Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare în Suedia, susține în mod similar o ofertă de aderare la NATO. Moscova nu a pierdut timpul în a-și face cunoscute sentimentele, președintele rus Vladimir Putin declarând luni că extinderea NATO „este o problemă.”

Vladimir Putin: „Rusia va reacționa la extinderea infrastructurii militare în Suedia și Finlanda”

Putin a susținut că această mișcare este în interesul SUA, în comentarii raportate recent. Liderul rus Vladimir Putin a spus că Rusia va reacționa la extinderea infrastructurii militare în Suedia și Finlanda. Cu toate astea Vladimir Putin a insistat că „Moscova nu are nicio problemă cu aceste țări”.

Comentariile lui Vladimir Putin vin după ce alți înalți oficiali de la Kremlin au deplâns viitoarea extindere a NATO. Unul dintre ei a descris extinderea ca fiind „o greșeală gravă cu consecințe globale”.

Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO nu este încă o afacere încheiată. Orice decizie privind extinderea necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri ai alianței și a parlamentelor acestora. Iar Turcia și-a exprimat deja obiecțiile.

Se așteaptă ca aceste obstacole să fie depășite, spun experții. Geopoliticienii privesc înainte și evaluează posibilele măsuri  pe care le-ar putea lua Vladimir Putin. Nici în trecut, Putin nu a făcut un secret din aversiunea sa față de NATO.

Vladimir Putin pierde puterea din mână

Cu toate asta, pe plan intern, analiștii spun că Vladimir Putin, încet, încet, pierde controlul asupra puterii. Autocratul rus este deja pus în fața unor decizii, de la care nu va mai putea da înapoi. Decizii care ar putea să-i fie aproape fatale în contextul noilor demersuri.

Jurnalistul de investigații Christo Grozev este de părere că, cel târziu, până în 3 iunie, s-ar putea ca oamenii apropiați liderului de la Kremlin să ia decizia de a-l înlătura.

Precedentul există, așa cum scriam recent, legat de gruparea Siloviki și tentativa de lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov. Așa cum scriam și atunci, gruparea este cea mai apropiată de Vladimir Putin. Siloviki au toate pârghiile necesare de a face asta.

„Cred că elita informată din cadrul forțelor de securitate este cea care înțelege că războiul este pierdut. Iar acest refuz va fi declanșatorul, cel mai probabil, al unei lovituri de stat.

După refuzul de a se supune ordinului regelui, totul se va prăbuși foarte repede. Vladimir Putin ar putea decide să dea ordinul de a folosi arme nucleare.

Dar trebuie să fie sigur că toți cei din lanț vor executa acest ordin. Deci, până când nu va fi sigur că toată lumea se va conforma, nu va da acest ordin.”, spune jurnalistul de investigații Christo Grozev.

„Această situație va scăpa în cele din urmă de sub control”

Analistul rus merge mai departe cu declarațiile sale. Grozev garantează într-un fel faptul că cei apropiați lui Vladimir Putin vor fi exact cei care vor lua decizia de a-l detrona și de a prelua puterea la Kremlin.

În același timp, mai spune jurnalistul, mișcările de trupe, atât financiare, cât și de ordin personal, sunt semne că deja se pregătește ceva la Kremlin.

„Ei știu că această situație va scăpa în cele din urmă de sub control. Acestea sunt acele părți ale forțelor de securitate care cunosc pericolele pentru regim și ei înșiși își pregătesc acum viitorul.

Unii dintre ei caută o oportunitate de a-și lua familiile din Rusia, toți caută modalități de a transfera banii acumulați (bani din corupție în multe cazuri) în dolari și euro.

Este deja un fel de trădare din partea acestor oameni, pentru că ei nu urmează ordinele ideologice ale Kremlinului, ci se pregătesc pentru o realitate alternativă.”, mai spune Christo Grozev.

Revenirea economică, o „victorie temporară” pentru Vladimir Putin

Pe plan economic, după aproape două luni de instabilitate, Rusia pare-se că și-a revenit, iar asta a fost pentru Vladimir Putin o victorie temporară. Îmbunătățirea colectivă a datelor l-a determinat pe președintele rus Vladimir Putin să afirme că „blitzkrieg-ul economic” al Occidentului a eșuat.

Cu toate acestea, în timp ce Rusia pare să se fi ferit de un colaps economic iminent, perspectivele pe termen mai lung sunt mai puțin optimiste. Din păcate, efectele secundare ale măsurilor de atenuare și amenințarea unor noi sancțiuni rămân în joc.

Un sondaj realizat recent de Banca Centrală a Rusiei în rândul a peste 13.000 de întreprinderi a arătat că multe dintre acestea întâmpină deja probleme în ceea ce privește importul de bunuri în țară.

Printre acestea se numărau piese auto, ambalaje și microcipuri. „Lipsa materiilor prime forțează unele companii să suspende operațiunile fabricilor sau să caute resurse în altă parte”, a constatat sondajul.

Între timp, Elina Ribakova, economist-șef adjunct la Institutul de Finanțe Internaționale, a declarat săptămâna trecută pentru CNBC că indicatorii economici superficiali „vor însemna prea puțin pentru cei de pe teren, unde siguranța locului de muncă rămâne neclară pentru mulți ruși”.