Am revenit cu un nou articol din ciclul „Turist prin țara mea!”, iar astăzi vorbim de un loc aparte, plin de mister și despre care se spune că odată ajuns aici, ți se îndeplinesc toate dorințele. Așa că, hai să vedem care este locul vechi de 7.000 de ani din România de o frumusețe ireală.
Zona Brașovului este plină de locuri spectaculoase, cu peisaje mirifice și cu un turism în plină dezvoltare. Dar azi nu vorbim de Poiana Brașov sau de acele sate micuțe de aici, unde regăsești aerul proaspăt și casele vechi. Îți propunem să mergi ceva mai departe de Brașov, mai exact la 45 de kilometri de orașul de sub Tâmpa, aici fiind, de fapt, locul vechi de 7.000 de ani din România de o frumusețe ireală.
Aici vei da de Mănăstirea rupestră Șinca Veche, care se află și la 22 de kilometri de Făgăraș, în comuna Șinca Veche, iar complexul este format din Mănăstirea Peștera, Izvorul Bunei Vestiri și Capela Sfântului Nectarie. În plus, există un magazin de suveniruri și un altar cu lumânări.
Mănăstirea este situată în stânga izvorului, iar dealul pe care este săpată mănăstirea este protejat, unde turiștii intră pe un pod de lemn și pot vedea în stânga și în dreapta diverse încăperi săpate în stâncă.
Odată întrați în peșteră vor descoperi camera cu oculus și crucea, iar în partea dreaptă se află un altar și un chip desenat pe un perete. Mănăstirea poate fi vizitată cu un ghid, iar în curtea interioară, vor găsi panouri unde po vedea schițele arheologilor.
Se spune că încăperea în care energiile coboară prin oculus este cea mai importantă din peșteră, iar odată ajunși aici, turiștii se roagă și se spune că aici li se vor îndeplini dorințele. În ceea ce privește Mânăstirea rupestră Șinca Veche, arheologii spun că deschiderea din tavan a fost făcută de oamenii care au trăit aici acum 300 de ani și că scopul acestei deschideri a fost acela de a crea o intrare secretă în peșteră.
„Deasupra pronaosului e o scobitură rotundă, ca pentru semicalota Pantocratorului. Ea răzbește până la suprafața pământului. O deschizătură din această scobitură boltită era îndreptată spre naos, așa că ziua, aceste două despărțituri primeau lumina de sus, prin spărtura largă, care nu era înainte cu câțiva ani.
În pereți, ici-colo, pot fi văzute scobituri puțin adânci, care au de cele mai multe ori formă circulară. Foarte probabil că altădată vor fi servit drept cadre de icoane”, scria Ștefan Meteș, un cercetător al vieții religioase din Transilvania, citat de sincaveche.ro.
Conform studiilor făcute de-a lungul anilor, Mânăstirea rupestră Șinca Veche are origini străvechi. Templul subteran, alcătuit din cinci încăperi, nedumerește și astăzi comunitatea arheologică românească. În timp ce unii îi atribuie origini dacice, perioada romană, alții cred că această cameră a secretelor are o vechime de aproximativ 7.000 de ani.
Două din încăperile regăsite în Mânăstirea rupestră Șinca Veche formează sanctuare primitive, iar pereții lor au fost sculptați cu diferite simboluri ezoterice, printre care o stea a lui David cu șase colțuri, cu Yin-Yang-ul chinezesc situat în centrul său hexagonal. Înregistrările din 1.700 spun că templul din peșteră a fost folosit ca loc de odihnă de călugării transilvăneni care erau hărțuiți să se convertească la catolicism.
Cu toate acestea, deși este prezentă o stea gigantică a lui David, spațiul este lipsit de orice altă cruce creștină, ceea ce sugerează că simbolul ar fi putut fi sculptat de cineva care a perceput forma în interpretarea sa de „Pecetea lui Solomon”, un simbol care a figurat foarte mult în artele alchimice medievale.
View this post on Instagram
Dacă te-am convins sau nu să devi și tu, „turist prin țara mea!” și să vizitezi locul vechi de 7.000 de ani din România de o frumusețe ireală, înseamnă că ne-am atins obiectul. Nu de alta, dar acest colț de lume încă mai ascunde multe mistere, zone și locuri pline de misticism și spectaculos care merită promovate, vizitate și, în primull rând, conservate pentru posteritate.