Locul unic din România care nu este vizitat atât de des de oameni! Vorbim astăzi despre rezervaţia mulinologică Cheile Rudariei, situată în județul Caraș-Severin, în comuna Eftimie Murgu. Aici, localnicii au construit mori de apă cu ciutură pentru măcinarea grăunţelor. Peisajele sunt de-a dreptul spectaculoase!
România are multe locuri superbe de vizitat, dar sunt unele de care românii nu știau până acum. Spre exemplu, Cheile Rudăriei îi întâmpină pe turiștii care se încumetă să ajungă în această zonă cu imagini nemaipomenit de frumoase. Cei care au vizitat locul susțin că este cel mai frumos obiectiv turistic din Banatul Montan.
Cheile Rudăriei se află pe teritoriul localităţii Eftimie Murgu, pe Valea Almajului, situată de-a lungul cursului Rudăriei, pe ambele maluri. Acolo, localnicii din zonă au construit mori de apă, iar timpul pare că a stat în loc.
Pe vremuri existau 48 de mori, însă în prezent au mai rămas doar 22, 9 în afara satului şi 13 mori în sat, toate funcționale. Cheile Rudariei sunt renumite pentru aceste mori, care sunt, de fapt, niște casute vechi de lemn instalate pe malul cursului de apă. Acestea alcătuiesc Complexul Mulinologic de la Rudăria, cel mai mare gen de complex din întreaga Europă Sud Estică.
Morile sunt întreținute de famiile din zonă. Ele au fost construite şi exploatate în sistem asociativ, sau „în devălmăşie”, cum spun localnicii, de mai multe familii având calitatea de „rândaşi” (n.r. măcinarea grânelor, în cursul fiecărei săptămâni.
Complexul a fost construit la începutul secolului al XX-lea. În plus, a fost declarat monument istoric, pentru că reprezintă o parte importantă a patrimoniului național. Rezervaţia mulinologică se află sub supravegherea Muzeului Astra din Sibiu.
De-a lungul timpului, unele piese au fost înlocuite cu altele noi, dar morile de apă de la Rudăria încă păstrează arhitectura traditională, fiind considerate adevărate comori. Morile de acolo sunt folosite la măcinat, asta pentru că paletele se rotesc cu ajutorul apei râului. Fiecare fus este pus în mișcare cu ajutorul căruia sunt măcinate grăunțele, pentru a se obține făina.