Locul superb din România care este interzis vizitatorilor. E „atolul” ţării noastre, puţini ştiu de el. Foto

Mii de turiști vin în fiecare an în România, pentru a se bucura de peisaje desăvârșite, mâncare extraordinară, tradiții inedite și ospitalitatea românilor. Iată câteva destinații turistice incredibile care sunt interzise vizitatorilor.

Cum arată cea mai frumoasă insula din România

Una dintre cele mai frumoase destinații turistice din România este insula Ceaplace, Situată în partea de nord a lacului Sinoe, în apropiere de Grindul Lupilor, celebra insulă ocupă o suprafață de 0,6 hectare, având forma unui atol.

Insula Ceaplace a devenit rezervație științifică, în anul 2010, după ce Executivul a dat o hotărâre de Guvern prin care a oferit oferit protecție Insulelor Prundu cu Păsări, și Insula Ceaplace a fost transformată în rezervație.

Filmul tragediei de la Târgul de Crăciun din Germania. Mărturii cutremurătoare

Doliu imens în muzica românească. A murit Valentin Petricenco

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În jurul acestei insula s-a constituit o zonă strict protejată ce constă din luciul de apă al lacului Sinoe, până la o distanță de aproximativ un kilometru de centrul ei. Suprafața totală a rezervației este de 117 hectare.

Rezervația științifică Insula Ceaplace este interzisă vizitatorilor, datorită spațiului ce trebuie protejat cu sfințenie, fiind un loc de popas pentru păsările migratoare.

De asemenea, insula este unul din cele trei locuri din România ce adăpostesc colonii de pelicani creți, ocupând locul trei în topul destinațiilor cu cei mai multe colonii de pelicani creți din Europa.

„Gemenele”, rezervația care nu a mai văzut picior de om de 60 de ani

Rezervația Științifică Gemenele, un teritoriu din Parcul Național Retezat a fost închis pentru vizite în anul 1955.

Această superbă destinație din inima munților este interzisă turiștilor de mai bine de 67 de ani, din momentul în care a intrat în administrarea Academiei Române, în baza unui acord încheiat atunci cu Ministerul Agriculturii.

Hotărârea s-a născut din dorința autorităților locale pentru protejarea locului cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național. Conform autorităților, în acea zonă creșteau anumite specii de plante rare, în mijlocul unor păduri virgine.

Rezervația se întinde pe aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii 1950.

„Comparând zona tampon a parcului național cu cea a rezervației științifice, constatăm cu ușurință o mare deosebire între cele două teritorii. Ea se datorează în primul rând acțiunii de ocrotire de care s-a bucurat rezervația științifică, unde vegetația

forestieră și cea a golurilor de munte a rămas intactă sau aproape intactă, în timp ce dincolo, în zona tampon, intervenția oamenilor și turismul au provocat unele deprecieri ale frumuseților naturii, animale și vegetale”, declara geograful Nae Popescu, în Monografia Retezatului, potrivit Adevărul.