Odată cu apropierea lunii mai, credincioşii se întreabă când este Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024, ziua care marchează începutul perioadei de post și rugăciune, precum și ultima ocazie de a savura mâncăruri de dulce.
Postul Paştelui, cel mai lung și riguros dintre cele patru posturi majore din calendarul bisericesc, debutează cu solemnitatea Lăsatei Secului.
Termenul „sec”, derivat din expresia „lăsatul secului”, sugerează un regim alimentar lipsit de carne și produse grase, însă învățătura tradițională a Bisericii Ortodoxe subliniază că postul nu se rezumă doar la aspectul alimentar.
Vezi și: Alimentele de post pe care să nu le mai consumi până la Paște. Cât de periculoase sunt, de fapt
Înțelesul profund al postului ortodox se îndreaptă spre eliminarea patimilor și a comportamentului păcătos din viața credinciosului, un proces de transformare interioară și spirituală îndelungat.
La nivel popular, Lăsata Secului pentru Postul Paştelui marchează momentul de tranziție dintre vechiul și noul an agricol, fiind asociată cu numeroase tradiții și obiceiuri deosebite.
Una dintre tradițiile cunoscute este reprezentată de adunarea familiei la o masă festivă, unde se sărbătorește acest moment important.
În unele regiuni se practică obiceiul strângerii oaselor și a resturilor de mâncare pe o față de masă, care apoi sunt aruncate în direcția răsăritului, un gest simbolic pentru hrănirea păsărilor cerului.
Un alt obicei popular constă în jocul „prinderii halviței cu gura”, unde copiii încearcă să prindă cu dinții o bucată de halva suspendată.
În plus, tradițiile precum legarea grânelor sau vizitele la nași, însoțite de daruri tradiționale, contribuie la bogăția spirituală a acestei zile speciale.
În 2024, Lăsata Secului pentru Postul Paştelui este duminica, 17 martie, iar începutul Postului Paştelui va fi marcat solemn în ziua următoare, luni, 18 martie.
Astfel, credincioșii se pregătesc să intre în această perioadă de rugăciune și reflecție, ce reamintește de cele 40 de zile petrecute de Mântuitorul în pustiu înainte de începerea activității Sale publice.
De regulă, românii fac o masă mare de Lăsata Secului, pentru a se înfrupta ultima oară din bucatele de dulce. A doua zi începe postul, așa că nu vor mai consuma carne, lactate sau ouă. Există și dezlegări pe perioada de 40 de zile a postul, când creștinii pot consuma pește, ulei sau vin.
În cele 40 de zile de post, credincioșii își iau un timp pentru reflecție și rugăciune în pregătirea pentru celebrarea Învierii Domnului.
Acest post este unul dintre cele mai importante și riguroase momente din calendarul bisericesc și aduce aminte oamenilor de patimile suferite de Hristos pe cruce.
Credincioșii renunță la carne, produse lactate și ouă. Se consumă în principal legume, fructe, nuci și produse fără carne. Vinerea, în special, se respectă postul mai riguros, eliminându-se chiar și uleiul. Unii obișnuiesc să țină vinerea post negru, adică să consume doar apă.
Dar postul nu se rezumă doar la abținerea de la mâncare, ci o introspecție spirituală și o perioadă de rugăciune și conectare cu Dumnezeu.
Mulți credincioși folosesc această perioadă ca pe o ocazie de a fi smeriți, de a se pocăi. Ei se străduiesc să își recunoască greșelile, să își ceară iertare pentru păcatele lor și să se împace cu Dumnezeu și cu cei din jurul lor.
Este și perioada în care trebuie să prețuim actele de caritate și milostenie. Credincioșii sunt îndemnați să ajute pe cei săraci și nevoiași, să împartă din bogățiile lor cu cei care au mai puțin și să se gândească la nevoile celor din jur.
Pe lângă abstinența alimentară, credincioșii sunt îndemnați să renunțe și la alte plăceri lumești în această perioadă. Vorbim despre petreceri, distracții sau petrecutul timpului în exces la televizor ori trândăvia.
Postul Paștelui se ține astfel încât creștinii să respecte suferințele prin care Iisus Hristos a trecut și pentru a învăța să fie mai buni, mai milostivi și demni de împărăția cerurilor.