Kovesi își contestă demiterea la CEDO: Cum a reacționat Tudorel Toader, responsabilul
Laura Codruța Kovesi a fost demisă pe 9 iulie 2018 din fruntea DNA, printr-un decret de revocare semnat de Iohannis la presiunea Curții Constituționale a României. În decembrie, Kovesi a atacat decizia de revocare la CEDO.
Kovesi a fost unul dintre cei mai prolifici procurori ai țării în perioada în care s-a aflat la șefia DNA. Pentru că a funcționat însă ca un ghimpe în coasta liderilor PSD-ALDE, Toader, prin intermediul CCR, l-a forțat pe Iohannis să o revoce din funcție. Întregul set de circumstanțe a fost unul care a ridicat foarte multe întrebări, iar Codruța Kovesi s-a decis că există suficient argumente pentru a-și prezenta cazul în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de <<intervenientă>> pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General, potrivit Europa FM.
Fosta șefă a DNA a arătat în plângerea la CEDO că nu a putut contesta decizia Curții Constituționale, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei Curții Constituționale.
„Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspunsul transmis de fosta șefă a DNA.