Tensiuni la nivel european, între oficialii UE și cele două state vecine, Ungaria și Polonia. Și culmea, totul pleacă de la bani. Este vorba de fondurile europene ce trebuie să ajungă și în România, fonduri garantate în pandemie.
Numai că acești bani sunt condiționați de anumite criterii impuse de Comisia Europeană, care a criticat dur Polonia și Ungaria pentru eșecurile percepute de a respecta standardele democratice ale blocului, determinând Budapesta să califice acuzațiile drept „absurde și false”. Primul raport al Comisiei privind neajunsurile statului de drept vine atunci când membrii se pregătesc să decidă dacă condiționează accesul la banii UE de respectarea principiilor democratice.
Acest lucru ar putea afecta capacitatea țărilor de a folosi un nou fond de recuperare COVID-19 de 879,2 miliarde de dolari. Documentul descrie recentele reforme ale justiției din Polonia ca fiind „o sursă majoră de controverse”. Cât despre Ungaria, documentul afirmă că direcția independenței judiciare a Ungariei este motiv de „serioasă îngrijorare”.
După publicare, ministrul justiției din Ungaria, Judit Varga, l-a respins, condamnând sursele ca fiind „părtinitoare și netransparente”. Acesta a mai adăugat „că nu poate servi drept bază pentru nicio discuție ulterioară asupra statului de drept în Uniunea Europeană”.
În acst context al tensiunilor pe teme democratice, Klaus Iohannis a ișit ieri într-o conferință de presă. Acesta a reiterat ideea de unitate și coeziune în decizii, la nivelul blocului comunitar. A maia ccentuat faptul că acești bani sunt necesari tuturor celor implicați, mai ales în această perioadă.
”Aceste chestiuni au fost discutate la Bruxelles și, într-adevăr, în momentul de față negocierile între consiliu și Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească și să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea și să nu obținem fonduri europene fiindcă nu se găsește o înțelegere între Consiliu și Parlamentul European”, a declarat Klaus Iohannis.
Varșovia și Budapesta erau deja în luptă cu UE asupra controlului de stat asupra instanțelor. În același timp și asupra mass-media, organizațiilor neguvernamentale și instituțiilor academice. Primul ministru al Ungariei, Viktor Orban, a cerut demiterea din funcție a democratei Vera Jourova. Asta după ce a avertizat că viziunea sa despre „democrația iliberală” conduce o „democrație bolnavă” în Ungaria. „Uniunea Europeană a fost creată și ca un antidot împotriva … tendințelor autoritare”. a spus Vera Jourova. Comisia Europeană a respins cererea lui Orban de a o demite.
Documentul a vizat, de asemenea, Bulgaria, România, Croația și Slovacia cu privire la independența instanțelor lor. Mai face referire și la scandalurile de corupție din Bulgaria, Slovacia, Croația, Cehia, Ungaria și Malta. Oficialul CE a adăugat că măsurile de urgență ale unor guverne au fost prea stricte în limitarea presei și a societății civile, spunând că pandemia acționează ca un „test de stres” al rezilienței democratice a membrilor UE.
Președintele Iohannis, în afară de faptul că anunțat disuțiile avute cu cancelariile celor două țări, a încheiat pe un ton optimist, delcarând că:
”Cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul și în varianta normală, ca să mă exprim așa, în anul 2021 vom intra pe noul buget european și vom putea și noi să folosim acești bani europeni”, a subliniat președintele României.