Kaufland România, soluție pentru risipa alimentară. Ce să faci cu produsele cumpărate din magazine

Kaufland România, soluție pentru risipa alimentară. Așa cum scriam recent, retailerul Kaufland este implicat în ample campanii referitoare la risipa de alimente. Peste tot în Europa retailerul susține campanii de informare și de conștientizare a acestui aspect, extrem de important. La nivel local, compania a anunțat implementarea unor sisteme menite de a ajuta românii în acest sens. De altfel, zilele acestea Kaufland România a sugerat o soluție pentru risipa alimentară, mai exact ce să faci cu produsele cumpărate din magazine.

În 2019 au fost 931 de milioane de tone de deșeuri alimentare

Datele statistice arată valori alarmant de mari, când vorbim de risipa alimentară, la nivel european. Cele mai recente estimări sugerează că în 2019 au fost generate aproximativ 931 de milioane de tone de deșeuri alimentare, din care:

• 61% provin din gospodării
• 26 % de la serviciile de alimentație publică
• 13 % din comerțul cu amănuntul.

Estimările anterioare privind risipa de alimente de la consumatori au subestimat în mod semnificativ amploarea acesteia. În ciuda incertitudinilor legate de date, risipa de alimente la nivelul consumatorilor pare să fie de peste două ori mai mare decât cea estimată de FAO în 2011. În UE se generează anual aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare4 , ceea ce echivalează cu:

• 174 kg pe persoană,
• 143 de miliarde de euro,
• 170 000 000 de tone de CO2.

Kaufland România, soluție pentru risipa alimentară

Plecând de la aceste informații, este lăudabilă intenția retailerului de a-și sensibiliza clienții români cu privire la acest flagel, dacă-l putem numi așa.

În acest sens, campaniile derulate de Kaufland România în ultimii ani au reușit să ajungă la români, efectele resimâinud-se în coșul de cumpărături.

Pe de altă parte, retailerul își menține poziția în ceea ce privesc sistemel sustenabile de reciclare a anumitor produse, cu termene de valabilitate potențial expirate.

Cele mai recente demersuri sunt implementarea unei aplicații interesante. Prin intermediul acesteia, clienții sunt anunțați cu privire la produsele cu termene de valabilitate reduse.

Aceste produse vor fi vândute în anumite condiții, cu cel puțin 90% mai ieftine. Revenind la risipa de alimente, Kaufland România a revenit cu soluții pentru români, publicat pe pagina sa oficială de Facebook:

„Uneori se întâmplă să depozităm alimentele și să uităm de ele. Iar atunci când le găsim, descoperim că au expirat sau că nu mai sunt bune.

Depozitează alimentele în funcție de data lor de expirare și fă-ți o listă cu tot ce ai, trecând și termenul lor de valabilitate. Astfel, vei știi mereu ce ai acasă și nu vei mai cumpăra ceva identic doar pentru că ai uitat că îl ai deja.”, scri reprezentanții Kaufland România  pe Facebook.

Gigantul german nu este singurul care are astfel de campanii și informări targetate către clienții săi. Inclusiv fratele mai mare, Lidl, a demarat astfel de campanii sociale.

Diferența dintre risipa de alimente și pierderea de alimente

Pentru a aborda problema risipei alimentare, înțelegerea problemei este esențială pentru a găsi soluții bune. Un prim pas este să se măsoare cantitatea de alimente care se irosește.

Să se înțeleagă unde se produce risipa de-a lungul lanțului de aprovizionare. În funcție de locul în care se întâmplă de-a lungul lanțului de aprovizionare, folosim termenii de pierdere sau risipă alimentară.

Pierderea de alimente

Termenul se referă la orice aliment care este aruncat, incinerat sau eliminat în alt mod de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, de la recoltare, abatorizare, capturare până la nivelul de vânzare cu amănuntul, cu excepția acestuia, și care nu este utilizat pentru nicio altă utilizare productivă, cum ar fi hrana pentru animale sau semințe.

Deșeuri alimentare

Acest termen se referă la alimentele care sunt aruncate la nivelul comercianților cu amănuntul, al furnizorilor de servicii alimentare și al consumatorilor. Alimentele sunt irosite în mai multe moduri.

Produse proaspete care se abat de la ceea ce este considerat optim (de exemplu, mărimea, forma sau culoarea) și care sunt eliminate în timpul acțiunilor de sortare, sunt în această paletă.

În această categorie intră alimentele care sunt aruncate de către comercianții cu amănuntul sau consumatori atunci când se apropie sau depășesc data limită de consum. Termenul se mai folosește și în cazul alimentelor nefolosite sau rămase care sunt aruncate din gospodării sau restaurante.