Istoria neștiută a României. Cum a reușit o familie de țărani de rând să decidă destinul României

Istoria neștiută a României. Cum a reușit o familie de țărani de rând să decidă destinul României
Cum a reușit o familie de țărani de rând să decidă destinul României

Familia Callimachi este una dintre cele mai importante familii boierești din Moldova. Evoluția acesteia pe scara socială este una de apreciat. Au plecat de la statutul de om de rând, iar în doar două secole au ajuns să conducă Principatele, iar apoi să le influențeze soarta. Povestea familiei Callimachi este fascinantă.

Una dintre cele mai apreciate familii boierești

Familia Callimachi a fost una dintre cele mai faimoase neamuri boierești, în special începând cu epoca fanariotă. Cei din neamul Callimachi au fost considerați fanarioți, după nume și după perioada în care au domnit, dar și după porțile împărătești la care au slujit. Unii au considerat că aveau și origini grecești.

În realitate, Callimachi erau moldoveni, exact așa cum arată și A.D. Xenopol. Neamul Callimachi se numea și Călmașu. Erau țărani răzeși din zona Orheiului. Mai târziu, s-au stabilit în zona Dornelor. Primul Călmașu cunoscut în documente a fost Vasile, în jurul anilor 1640. S-a căsătorit cu Arvunia și au avut un fiu, Teodor. Teodor ajunge vornic de Câmpulung Moldovenesc.

Apoi, se căsătorește cu Ruxandra, fiica lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei. Mai departe, fiii lui Teodor primesc demnități importante. Familia Callimachi și-a trimis copiii la școli din toate colțurile Europei. Ei erau boierii de modă nouă. Teodor Callimachi a contribuit la înfăptuirea Unirii din 1859, dar și la recunoașterea lui Ioan Cuza ca și domnitor.

Celebrul palat de la Stâncești

Aici s-a retras Teodor Callimachi, împreună cu soția sa. Era unul dintre cele mai apreciat palate boierești din Moldova, un leagăn de cultură în ziua de azi. Acesta a fost ridicat pe locul unui conac de țară, construit de cei din neamul Călmașu încă din secolul XVII-lea. Palatul a fost finalizat în anul 1837, fiind comandat de Alecu Callimachi, văr cu Alexandru Ioan Cuza.

Pentru acele vremuri, era un palat modern, ridicat în stilul neo-clasic. Teodor Callimachi îl înfrumusețează mai mult. A adăugat elemente gotice și grădini de vis pline de cerbi și păuni. În această parte de țară era ceva unicat. Rivaliza cu palatele principilor vest-europeni.

„Castelul de la Stânceşti era de proporţii impozante, corpul central având ca elemente decorative la nivelul etajului 1 frumoase ancadramente la ferestre, precum şi două statui adosate faţadei, care încadrau cele trei ferestre ale salonului de la etaj, deasupra căruia era sculptată o rozasă. În partea superioară a corpului central se afla un fronton sculptat în piatră şi, pe toată lungimea faţadei, o cornişă artistic dantelată“, preciza unul dintre urmaşii familiei Callimachi, citat de N. D. Ion în volumul „Castele, palate şi conace din România“.