Istoria manelelor: De ce se cântă mereu de dușmani, jale și bani și care vrea să fie înțelesul celui mai criticat gen muzical din România

Neversea, Electric Castle, aceeași distracție…pe manele. Deși sunt foarte mulți care critică genul acesta muzical, pare că în realitatea lucrurile stau alfel. De unde provine maneaua și cum au îngropat „regii” rostul său principal?

Istoria manelelor: de unde provine

Numeroși muzicologi au avut o atenție aparte asupra genului muzical care este acum criticat de mulți…și iubit de și mai mulți. Intelectualii îl considerau un gen decadent de muzică, în special datorită versurilor simpliste folosite. Popularitatea incredibilă a ei a crescut abia în 2000 în România și nu numai. Goran Bregovici s-a arătat interesat de manea, așa că a realizat un duet cu Florin Stoian, cunoscut ca Salam. În anul 2010, reprezentanții Muzeului Țăranului Român au realizat un studiu în care au încercat să explice proveniența genului. Conform studiului, denumirea a apărut prima oară într-o scriere modlva în secolul XIX, perioadă în care ar fi desemnat un cântec de dragoste turcesc.

„Maneaua este cântată la «chefuri » de muzicanţi ţigani sau de boieri, din voce şi tambur. Cândva forţaţi să adopte la curţile lor muzica turcească iar apoi grecească, boierii rămăseseră ataşaţi de amândouă, chiar şi după ce coerciţia dispăruse. Singura mărturie privitoare la maneaua secolului 19 este o piesă în notaţie psaltică (rescrisă mai târziu în notaţie lineară), al cărei original datează din 1880 (fiind consemnat în paginile finale ale volumului Euterpē, publicat cu 50 de ani în urmă)”, arată documentul la care au lucrat: Anca Giurchescu, Margaret Beissinger, Victor Stoichiţă, Costin Moisil, Florin Iordan, Mirela Radu şi Speranţa Rădulescu

De unde atâta dor și atâta jale?

Versurile simple, pline de extreme precum bani sau iubire sunt atractive pentru că dorul, jalea, suspinul și probleme de pe partea financiară sunt lucruri cotidiene, lucruri care îi unesc pe oameni și care îi fac să se regăsească și să simtă la fel.  Amintim că perioada 2000-2002 a fost perioada de acceptabilitate socială a acestora.

După, au devenit protagonistele unor dezbateri fără final, iritând mai apoi toate taberele, fără nicio șansă la integrare în vreun discurs cultural. Hip-hopul și manelele au mers mână-n mână o vreme bună, până când au fost stigmatizare. Niște colaborări unice încă rămân în amintirea publicului. Una din ele, care vizează ambele genuri, este aceea dintre: Gashka și Adrian Copilul Minune.