ÎPS Teodosie, înainte să fie sursă de Covid-19 a fost sursa Securității cu numele de cod „Mache”. Cum motivează acesta că a fost turnator

În vremea când era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din București, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost chemat la Miliție unde a fost convins să semneze, în septembrie 1987, un acord de colaboare cu fosta Securitate, purtând numele de cod ”Mache”.

ÎPS Teodosie, înainte să fie sursă de Covid-19 a fost sursa Securității cu numele de cod „Mache”. Cum motivează acesta că a fost turnator

În apărare sa, ÎPS Teodosie spunea că ”am fost obligat să semnez acel angajament”.

Dosarul de rețea al lui ÎPS Teodosie se află în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), cu numele conspirativ ”Mache”. Pe cinci file se găsesc două rapoarte ale Securității de recrutare și un angajament semnat de Macedon Petrescu, numele laic al lui ÎPS Teodosie, actualul Arhiepiscop al Tomisului.

Acest angajament a fost scris pe data de 29 septembrie 1897, pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Iar conținutul său este:

„Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Pricopie şi al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, judeţul Suceava, mă angajez să nu divulg faţă de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru“.

La dosarul lui Teodosie, a cărui numerotare cu creionul începe chiar cu cifra 15, paginile din față lipsind, apar două rapoarte întocmite de Securitate cu propunerile de recrutare ale lui. Primul este datat 29.09.1987.

„În baza aprobării conducerii unităţii la 29.9.a.c. s-a trecut la recrutarea numitului Petrescu Macedon. Recrutarea a decurs conform raportului şi propunerilor anterioare, cu unele greutăţi legate de convingerea candidatului de a consemna în scris angajamentul ce şi l-a luat verbal“.

De aici se poate afla că noului recrut i s-a făcut un instructaj general și i s-a luat angajamentul scris de colaborare și păstrare a secretului. Ulterior, i s-a stabilit și o nouă întâlnire ”pentru a aprofunda sarcinile generale şi a-l angrena pe cel în cauză mai profund cu sarcini.“

De asemenea, un al doilea raport este datat cu 28.09.1989 şi are în vedere tot aspecte legate de recrutarea lui Petrescu Macedon, care la vremea aceea era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti. În preambul, mai apare şi justificarea recrutării unei persoane din cadrul institutului.

„În cadrul Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti, compartimentul «Culte secte», are în preocupări o serie de elemente suspecte care întreţine relaţii cu unii cetăţeni străini din ţările unde au fost la studii, specializare sau post. Teologii suspecţi lucraţi de noi prin D.U.I. sunt „Cornu“, „Petrică“ şi „Doru“. Pentru supravegherea informativă a acestor elemente, precum şi pentru controlul informativ al studenţilor respectivului Institut, după o selecţie riguroasă, s-a concluzionat că se impune recrutarea numitului Petrescu Macedon, asistent la catedra de liturgică. (…) Nu este cunoscut în evidenţele de Securitate.“

În plus,  în raport se mai arată și că noul colaborator este corect, sobru, devotat meseriei sale şi nu este implicat în activităţi ostile. „Recrutarea va fi efectuată de Mr. Căciulă V, la sediul organelor de Miliţie, în 29.09. a.c., unde va fi invitat“. În acel raport se cerea luarea unui angajament scris, adecvat situaţiei sale speciale de cleric, urmând ca apoi treptat să primească sarcini concrete. „Nu se impune stabilirea unei variante de retragere“, se încheie raportul cu pricina.

Nu a dorit să comenteze despre trecutul său

Dar acestea sunt singurele acte care se află în prezent în dosarul lui ÎPS Teodosie. În prezent, după un sfert de veac de la căderea fostului regim comunist, Înaltpreasfinţitul Teododosie, arhiepiscopul Tomisului, dar şi unul dintre cei mai puternici reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, nu vrea să comenteze acest aspect legat de trecutul său.

„Am fost o singură dată la Miliţie. Nu am ştiu de ce mă cheamă. Am fost obligat să semnez acel angajament. Nu a fost vorba despre o a doua racolare. Dar ei mi-au transmis că, dacă nu colaborez, nu voi fi lăsat să plec în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat, întrucât am reuşit să plec după Revoluţie. Am două decizii de necolaborare cu Securitatea, eliberate de CNSAS“.

De altfel, în anul 2006, atunci când s-a vehiculat prima oară o colaborare a lui ÎPS Teodosie cu fosta Securitate, el afirma că angajamentul semnat a fost „un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să fac rău cuiva. E un jurământ de credinţă, nu de a urmări pe cineva”.

Însă, conform legii, Ordonanţa de Urgenţă 24/ 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, colaborator al Securităţii este „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale le omului. (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoiţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea“.

Cine este ÎPS Teodosie

ÎPS Teodosie, pe numele său Macedon Petrescu, acesta s-a născut la data de 12 decembrie 1955, în satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, acolo unde, în prezent, prelatul a ridicat un mare complex monahal şi turistic. Acesta este ultimul născut dintr-o familie cu 17 copii ai soţilor Procopie şi Elisabeta. Arhiepiscopul n-a negat însă niciodată că numele său de familie este Porcu (precum îl ştiu și localnicii), însă el a preferat să fie cunoscut oficial sub numele de Petrescu. În anul 1975, a absolvit Seminarul Teologic al Mănăstirii Nemaţ, iar în 1980, Facultatea de Teologie din Bucureşti.

Între anii 1992 şi 1993, acesta a obţinut o bursă de studii în Anglia, la Universitatea din Birmingham. Din anul 2001,el  devine Arhiepiscop al Tomisului şi decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă – Constanţa. Reamintim că ÎPS Teodosie a fost primul ierarh urmărit penal de DNA pentru fapte de corupţie. A fost acuzat de luare de mită şi instigare la fals material.

Potrivit procurorilor DNA, el a primit de la o persoană denunţătoare suma de 850 de euro pentru ca, în schimb, să faciliteze înscrierea persoanei denunţătoare ca student în cadrul facultăţii de Teologie şi apoi hirotonisirea ca preot. A fost scos ulterior de sub urmărire penală.

De menționat este și faptul că, în timpul mandatului său, numărul bisericilor din municipiul Constanţa aproape că s-a triplat: de la 20 biserici, în anul 2001, s-a ajuns la peste 50 biserici în prezent, multe dintre ele ridicate pe spaţiul verde. Toate acestea au fost posibile cu ajutorul fostului primar Radu Mazăre. „Este mai mult decât un prieten pentru mine. Pot să spun chiar că-l iubesc“, spunea Radu Mazăre despre Teodosie. Ca și mulţumire, prelatul i-a oferit politicianului mai multe daruri, cu care Radu Mazăre a defilat prin Constanţa.