Întâmpinarea Domnului 2025. Tradiții și obiceiuri în această zi de mare sărbătoare. De ce se spune ca e ziua ceasurilor rele

Pe 2 februarie 2025, Biserica Ortodoxă sărbătorește Întâmpinarea Domnului în Templu – o zi încărcată de semnificații spirituale, care marchează un moment de tranziție între iarnă și primăvară și care aduce cu sine un întreg imens de tradiții și superstiții. Această sărbătoare, ce cade la 40 de zile de la Nașterea Domnului, este cunoscută în folclorul românesc sub numele de „ziua Ursului” sau „Stretenia”, reflectând credința populară în puterea ritualurilor de a aduce spor în gospodărie și sănătate.

O zi plină de semnificații și tradiții

Întâmpinarea Domnului este una dintre sărbătorile care, de-a lungul veacurilor, a fost încărcată de tradiții străvechi. În ziua de Stretenie, se crede că natura se schimbă: iarna începe să cedeze loc primăverii, iar ritmurile vieții se reconectează cu ciclurile naturii. Acest moment simbolic a dat naștere unor obiceiuri ce au supraviețuit până în zilele noastre, printre care se numără și credința că ursul, personificarea iernii, iese din bârlog pentru a oferi indicii despre durata sezonului rece.

Potrivit tradiției, „dacă afară e soare și ursul își vede umbra, atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară, ceea ce anunță sfârșitul iernii și apropierea primăverii.” Această credință a fost transmisă din generație în generație, aducând un farmec aparte ritualurilor de început de an.

Dumnezeule! Obiectul ciudat pe care Minerva l-a dorit în sicriu neapărat. De ce a vrut să fie înmormântată cu…

Georgescu, pus la pământ de un apropiat! Este cumplit ce făcea în tinereţe: 'Frustrat şi ne punea...

Dana Budeanu... abia o mai recunoști! Cum arăta vedeta acum 15 ani

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din gimnastică. Imaginile au scăpat pe net

Ritualul „Târcolitul Viilor” – Un obicei cu rădăcini adânci

Un alt obicei vechi, practic în această zi, este cel al „Târcolitului viilor”. La primele ore ale dimineții, capul familiei, îmbrăcat în haine tradiționale, pornește spre vie, purtând la el un bundarete – un fel de caltaboș – și o sticlă de vin în traistă. În cadrul ritualului, acesta ocolește via de trei ori și lasă în fiecare colț al podgoriei o bucată de caltaboș. Ulterior, bărbatul taie o coardă de viță, pe care o unge cu funingine, și bea o gură de vin, rostind formula magică:
„Doamne, să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari!”

Acest ritual simbolizează dorința de belșug și prosperitate pentru anul ce urmează și reprezintă, în același timp, un legământ între om și natură, între credință și fertilitatea pământului.

Superstiții și previziuni legate de ziua de stretenie

Deși este o zi plină de semnificații pozitive pentru unii, tradiția populară nu a ezitat să-i încarce pe cei născuți sau casătoriți în această zi cu superstiții pesimiste. Se spune că „cine se naște sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine.” Mai multe superstiții populare circulă în rândul credincioșilor, iar printre cele mai cunoscute se numără următoarele:

Se crede că „cine lucrează în ziua de Stretenie va cădea în boală și i se va strâmba gura”, o avertizare ce subliniază importanța de a lăsa treburile cotidiene deoparte pentru a nu atrage ghinionul.

O altă superstiție menționează că, dacă „boul, în cursul zilei de Stretenie, va bea apă din urma lui, atunci este semn că trece iarna”, un semn ce ar trebui interpretat cu atenție de fermierii care depind de ciclurile naturii.

În mod similar, dacă „boul bea apă din streașina casei, atunci anul va fi unul cu mană pentru albine și oi”, sugerând un an favorabil din punct de vedere agricol.

Observațiile meteorologice populare spun că, dacă „în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.”

De asemenea, se consideră că „în această zi, a Streteniei, se strâmbă pârtia, adică începe a se topi zăpada”, marcând astfel sfârșitul iernii și deschiderea unui nou ciclu agricol.

O zi de reflectare și speranță

În ciuda superstițiilor și a avertismentelor legate de ghinion, pentru mulți credincioși, 2 februarie rămâne o zi de profundă semnificație spirituală și de speranță. Este un moment de introspecție, de pregătire sufletească pentru un nou început, dar și de celebrare a legăturii indisolubile dintre om și natură. Tradițiile vechi și obiceiurile ancestrale aduc un sentiment de continuitate și identitate, reamintind oamenilor de rădăcinile lor și de valorile transmise de strămoși.

În cadrul comunităților rurale, sărbătoarea Întâmpinării Domnului este marcată nu doar prin slujbe religioase, ci și prin reîntâlniri familiale, festivaluri locale și diverse manifestări culturale. Astfel, ziua de Stretenie devine un prilej de a celebra viața, de a privi cu încredere spre primăvară și de a invoca protecția divină pentru anul ce urmează.

Întâmpinarea Domnului 2025 este mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă. Este un eveniment complex, în care se împletesc credințele spirituale cu tradițiile populare și superstițiile transmise din generație în generație. De la ritul de Târcolit al viilor, cu formula sa fermecată, la previziunile meteorologice bazate pe umbra ursului, această zi reflectă o cultură profund ancorată în legătura cu natura și în speranța unui nou început.

Fie că este privită ca o zi de protecție sau ca o ocazie de a aduce belșug și sănătate, 2 februarie rămâne un moment deosebit, care, prin multiplele sale ritualuri și semnificații, continuă să fascineze și să inspire oamenii din toate colțurile țării.