INFP, noi precizări despre cutremurele din Oltenia, din perioada 13-14 februarie 2023. Activitatea seismică Gorj s-a intensificat în ultimele zile, depășind estimările specialiștilor realizate până în prezent. De fapt, este cea mai mare activitate seismică din ultimele două secole. Cum explică cercetătorii ultimele evenimente.
Reprezentanții INFP au venit cu noi informații despre cutremurele din Oltenia. S-a înregistrat cea mai intensă activitate seismică Gorj din ultimele două secole. Estimările realizate de specialiști cu privire la mișcările plăcilor tectonice au fost depășite de evenimentele din perioada 13-14 februarie.
Luni, 13 februarie, un cutremur cu o magnitudine de 5, 2 grade pe scara Richter s-a produs în Gorj. Tot în regiune, marți, 14 februarie, a avut loc un al doilea seism. Acesta a înregistrat o magnitudine de 5, 7 grade pe scara Richter. Cutremurele au fost urmate de nu mai puțin de 94 de replici.
„Este o cantitate de energie care se acumulează. Acea energie trebuie eliberată”, a declarat directorul INFP, Constantin Ionescu, într-o conferință de presă organizată miercuri, 15 februarie.
Șeful INFP a explicat că acțiunea structurii geologice are loc pe baza stresului tectonic. În prezent, nu există aparatură pentru măsurarea stresului tectonic, potrivit lui Constantin Ionescu. De altfel, specialiștii încearcă de ani de zile să găsească o modalitate de a prezice un eventual cutremur mare în România, însă fără succes.
Reprezentanții INFP sunt de părere că evenimentele seismice din Gorj s-au produs pe baza unei cantități mari de stres.
„S-a acumulat o cantitate nedorită de stres și a fost eliberată sub forma unui cutremur. E singura explicație pe care o cunosc”, a spus seismologul Mircea Radulian, în aceeași conferință de presă.
Cercetătorul INFP Mihai Diaconescu a spus că falia din Gorj care a provocat cutremurul de 5,7 grade pe scara Richter este lungă. Aceasta poate genera seisme care să înregistreze magnitudini mari. Cu cât falia este mai lungă, cu atât prezintă potențial mai mare pentru a da naștere unui cutremur puternic.
„Ia uitaţi-vă ce falie lungă avem aici. Asta îţi dă un 7 liniştit. Depăşeşte 70 de kilometri, dacă s-ar rupe pe toată lungimea. Noi, la scara asta, o figurăm a fi o linie continuă, ea pe teren, de fapt, este fragmentată. De asta şi cutremurele în platformă sunt limitate”, a explicat Mihai Diaconescu.
În altă ordine de idei, seismologul Gheorghe Mărmureanu este de părere că evenimentele din sudul României nu ar trebui să îngrijoreze populația. Mai mult, cutremurele izbucnite în ultimele zile nu ar avea legătură cu activitatea seismică din Turcia.