Fenomenul ce a avut loc luni dimineață, 6 februarie, în sud-estul Turciei și în Siria a dat naștere panicii la nivel internațional. Seismul ce a înregistrat o magnitudine de 7, 8 grade pe scara Richter a fost declarat unul dintre cele mai puternice cutremure produse în ultima sută de ani. Specialiștii explică de ce nu putem prezice un cutremur mare. Ce se întâmplă în România.
Putem să prezicem un cutremur puternic, în timp util, în așa fel încât să evităm pagubele? A fost una dintre primele întrebări nutrite de români, după fenomenul devastator din sud-estul statului amintit și Siria. Numărul victimelor înregistrate după seismul de luni dimineață, de ordinul miilor, este în continuă creștere.
Cutremurul din Turcia și Siria a fost încadrat drept unul dintre cele mai periculoase fenomene seismice ce s-au produs în ultima sută de ani, atingând o magnitudine de 7, 8 grade pe scara Richter. Mulți s-au întrebat de ce evenimentul nu a fost prezis cu exactitate de către specialiști, însă aceștia spun că este imposibil să o facă.
Ce trebuie să știm este că fenomenele seismice se produc la mulți kilometri sub suprafața pământului și sunt generate de mișcări bruște ale rocilor din subteran. Specialiștii spun că este foarte dificil de înțeles cu exactitate modul în care se comportă aceste roci în momentul în care presiunea și temperatura din zonele cu pricina cresc.
În trecut, seismologii au observat că, înainte de producerea unui cutremur, în natură aveau loc fenomene ce puteau fi interpretate drept semnale de alarmă. Printre acestea, se numără: creșterea concentrațiilor de gaz radon, modificări ale activității electromagnetice, deformări măsurabile ale solului, modificări geochimice în apele subterane și chiar un comportament neobișnuit al animalelor.
Cercetările realizate de specialiști de-a lungul timpului au arătat că modul de manifestare al cutremurelor prezintă un tipar caracteristic. La scurt timp după ce debutează primele seisme, care cresc în intensitate, se atinge magnitudinea maximă a acestora. Apoi, are loc o vibrație ce se estompează. În cazul cutremurelor mari și mici, situația este asemănătoare. Totuși, nu există nicio modalitate de a preconiza când se va atinge vârful impactului.
Pentru a prezice un cutremur, am avea nevoie de semnale precursoare concrete. Experții au încercat zeci de ani să găsească o soluție. Experimentele din laborator sunt limitate la eșantioane relativ mici. Pe de altă parte, forarea în zonele de falie este o operațiune dificilă și foarte costisitoare.
În altă ordine de idei, specialiștii spun că nu există nicio legătură între faliile ce determină mișcările seismice din Turcia și cele ce vizează România. Din acest punct de vedere, nu avem motive de îngrijorare.
Trebuie precizat că, nici în țara noastră, cutremurele de intensitate mare nu pot fi prezise, potrivit directorului general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Nimeni nu știe să spună concret când se va produce un seism de peste 7 grade pe scara Richter.
„Institutul (Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – n.r.) are o infrastructură destul de bună privind alte măsurători decât activitatea seismică. Noi încercăm să facem o analogie cu alte elemente, dar încă nu putem spune că activitatea seismică este corelată cu alți precursori seismici.
Se fac analize statistice, dar care nu au dus la nimic bun. Estimările nu au prezis exact perioada când s-a spus că va fi cutremurul. Practic, nu se poate face nicăieri o estimare despre cutremurele adânci”, a explicat, în urmă cu mai multă vreme, directorul INFP, Constantin Ionescu.
În prezent, specialiștii spun că nu există nicio modalitate de a prezice în mod fiabil când va avea loc un cutremur, ce magnitudine va atinge și/sau care va fi durata acestuia. Ele pot varia, în funcție de sursă, de la câteva secunde la câteva minute ce pot să conducă la adevărate nenorociri.