În prezent, premierul olandez Mark Rutte este susținut de SUA, Marea Britanie și Germania, trei din cele mai importante ţări ale alianţei Nord-Atlantice, la conducerea NATO. Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe din Letonia a precizat că NATO nu ar trebui să-l numească pe Mark Rutte fără o discuție mult mai amplă privind viitoarele provocări ale alianței. Iată declarațiile controversate ale lui Krišjānis Kariņš!
Krišjānis Kariņš, Ministrul de Externe al Letoniei, a declarat că a lipsit de la discuțiile cu privire la alegerea candidatului pentru postul de secretar general NATO. În cursă au intrat Mark Rutte, premierul Olandei, și Klaus Iohannis, actualul președinte al României.
Krišjānis Kariņš a preciza că NATO nu ar trebui să-l numească pe prim-ministrul olandez, Mark Rutte, în funcția de secretar general, fără a dezbate înainte viitoarele planuri ale alianței Nord-Atlantice.
Particularitatea postului de secretar general NATO este că nu are o procedură de numire foarte clară. Acesta a mărturisit public că noile state membre sunt practic obligate să-l sprijine pe Rutte, scrie The Guardian.
„Știm cu toții că trebuie să ajungem la un consens acum între 32 de state. Ceea ce a lipsit puțin este o discuție sinceră și deschisă despre ceea ce căutăm la un lider și, mai ales, care este sarcina acelui lider. Cum vedem în mod colectiv dezvoltarea NATO pe parcursul unui mandat de patru ani?
Există un sentiment în rândul noilor state membre. Este poate momentul potrivit pentru a deschide discuția și a privi și aceste țări ca pe un potențial sursa unui lider? Sunt cu adevărat auzite sau nu argumentele și preocupările noastre?”, a precizat Krišjānis Kariņš, în cadrul unui interviu.
Citește și: Ce a spus Traian Băsescu despre candidatura lui Klaus Iohannis la NATO: ‘E înalt’
Secretarul general al NATO este selectat printr-o metodă ciudată, cunoscută sub numele de „cafea decanului”, o referire la o întâlnire convocată de decanul ambasadorilor NATO la care se ajunge la un consens comun, la o ceașcă de cafea.
„Lucru ciudat este că această discuție are loc între ambasadori, dar cei care iau deciziile sunt șefii de stat sau de guverne. Ambasadorii, ca diplomați, înțeleg limbajul discuțiilor opace. Șefii de guvern aleși, și am fost în jurul mesei, înțeleg arta limbajului direct și când este nevoie, și cred că avem nevoie de puțin mai mult din acel limbaj direct, doar să punem lucrurile pe masă”, a mai spus Kariņš.
„Secretarul general este persoana care trebuie să lucreze la problemele consensuale și să-i aducă pe toți împreună. Acea persoană trebuie să aibă sprijin între capitale, dar pentru a avea acel sprijin, trebuie de fapt să vorbești cu toate capitalele.”, a mai adăugat Ministrul de Externe al Letoniei.
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna aceasta că candidează pentru această funcție și caută să atragă sprijin din partea statelor aflate în prima linie. Funcția de la Bruxelles va deveni vacantă începând cu 1 octombrie 2024, odată cu plecarea actualului șef NATO, Jens Stoltenberg.
„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a declarat liderul României, într-o conferință de presă.