Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare mare în România. Ce este interzis să faci azi: nu ai voie sub nicio formă

Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare mare în România. Ce este interzis să faci azi: nu ai voie sub nicio formă
Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare mare în România. Ce este interzis să faci azi

Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai veche și cea mai importantă dintre sărbătorile creștine închinate cinstirii Crucii Mântuitorului. Prin acest eveniment creștinii comemorează două evenimente deosebite în istoria lemnului crucii. Superstiții – ce este interzis să faci pe 14 septembrie.

Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie. Ce este interzis să faci astăzi

Începutul cultului public și oficial al crucii Mântuitorului s-a petrecut în anul 335, cu ocazia sfințirii bisericii zidite de împăratul Constantin cel Mare pe Golgota. Potrivit pelerinei creștine Egeria, în acest lăcaș de cult, consacrat în ziua de 13 septembrie, a fost depusă spre păstrare cea mai mare parte a lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Elena. Sărbătoare liturgică s-a stabilit o zi mai târziu, pe 14 septembrie, și astfel s-a transmis în Occident, cu începerea din secolele VII-VIII.

Cu 15 ani înainte, generalul persan Shahrbaraz a asediat și cucerit Cetatea Ierusalemului, luând racla cu lemnul Sfintei Cruci ca pradă de război. Heraclie a fost cel care a recuperat Crucea prin război și a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt.

Ce sărbătorim?

Astăzi se celebrează aflarea crucii de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Un al doilea eveniment marcant celebrat astăzi este readucerea lemnului crucii de la perși, în anul 629, pe timpul împăratului Heraclius I. Patriarhul Zaharia de Ierusalim a înălțat-o în văzul tuturor, pe 14 septembrie 630.

Tradiția

„Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară.  În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în etnografie şi folclor.

Superstitii de Ziua Crucii
Superstitii de Ziua Crucii

„Pe 14 septembrie există obiceiul ca la biserică preotul să sfinţească busuiocul, menta, măghiranul şi cimbrul, considerate plante magice. Acestea sunt păstrate de credincioşi în casă, sunt puse la icoane şi îi apără de diverse boli. Mai mult decât atât, la sate acestea veghează şi asupra păsărilor şi animalelor din ogradă”, spune părintele Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.

Superstiții

Ca în orice zi de sărbătoare importantă, activitățile casnice sunt interzise fiindcă trebuie să oferi respect pentru evenimentul biblic pomenit de Biserică sau sfântul sărbătorit. Nu ai voie să calci, să speli, că dai cu mătura, dar mai ales nu ai voie să fii rău cu cei din jur.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI