Procesul deschis de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care viza anularea alegerilor prezidențiale, a ajuns la final. Vineri, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat verdictul final, respingând recursul formulat de fostul candidat și confirmând astfel decizia anterioară a Curții de Apel București (CAB).
Joi, ședința de judecată a instanței supreme s-a desfășurat pe parcursul a aproape șase ore. Călin Georgescu a fost prezent la proces și a reiterat în fața jurnaliștilor punctul său de vedere conform căruia anularea alegerilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor români.
„Astăzi, noi nu judecăm doar un proces. Judecăm drepturile fundamentale ale omului, în special dreptul de a alege și de a fi ales. Este o luptă împotriva drepturilor poporului român și, într-un sens mai larg, împotriva dreptului divin la libertate și vot liber”, a declarat Georgescu.
Fostul candidat a subliniat că decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, bazată pe rapoarte de securitate, a fost luată fără a fi prezentate dovezi clare și concludente.
„Sunt aici pentru a reabilita dreptul constituțional și voi merge până la capăt”, a adăugat el.
Totul a început pe 6 decembrie, când Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit unor documente desecretizate de CSAT și transmise de SRI, SIE, MAI și STS, existau indicii privind o influență externă în favoarea lui Călin Georgescu. Rapoartele au descris „un mod de operare specific unui actor statal”, ceea ce a dus la reluarea procesului electoral de la zero.
În urma acestei decizii, Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au inițiat un proces împotriva Biroului Electoral Central (BEC), președintelui Klaus Iohannis și altor instituții implicate, solicitând anularea hotărârilor care permiteau reluarea alegerilor. Pe 31 decembrie, Curtea de Apel București a respins acțiunea, însă Georgescu a formulat recurs, care a fost soluționat vineri.
Eșecul în instanțele naționale nu a pus capăt demersurilor juridice ale lui Georgescu. Acesta a anunțat că a apelat și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că anularea alegerilor încalcă drepturile fundamentale ale omului.
„Deciziile Curții Constituționale și ale instanțelor naționale reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor democratice. Voi continua lupta pentru a restabili adevărul și dreptatea, inclusiv la nivel internațional”, a afirmat fostul candidat.
Decizia ÎCCJ este una definitivă, dar controversată. Ea marchează încheierea unei etape juridice importante într-un caz care a atras atenția opiniei publice. Cu toate acestea, disputa în jurul alegerilor prezidențiale rămâne un subiect fierbinte, mai ales în contextul acuzațiilor de interferență externă.
Pentru cei peste 200.000 de cetățeni care au urmărit ceremonia anulării și care și-au pus întrebări legate de procesul electoral, decizia instanței este un punct final juridic, dar nu neapărat unul care să înlăture toate controversele legate de acest caz.
Verdictul Înaltei Curți de Casație și Justiție consolidează poziția autorităților naționale în contextul unui proces electoral contestat. Deși Călin Georgescu nu a obținut câștig de cauză, cazul său rămâne un simbol al tensiunilor politice și juridice din România. Rămâne de văzut ce impact va avea acest dosar asupra viitoarelor alegeri și asupra încrederii publice în sistemul democratic.