O rezervație naturală aflată la granița județelor Hunedoara și Alba oferă turiștilor o panoramă nemaivăzută asupra Țării Moților. Este vorba despre rezervația naturală Masivul Buceș – Vulcan.
Șoseaua Brad – Abrud – Câmpeni, un drum nemaipomenit din Apuseni, trece prin defileul Buceș, ajunge pe la poalele muntelui Vulcan, un perete format din stânci cu forme proeminente, se află la 25 de kilometri de municipiul Brad și la intrarea în județul Alba, este un loc care își surprinde oaspeții cu peisajele sale.
Vârful Vulcan este una dintre cele mai spectaculoase formațiuni stâncoase din România. Atinge înălțimea de 1.263 de metri și o diferență de nivel de peste 500 de metri față de trecătoarea situată în Buceș. De asemenea, ocupă o suprafață impresionantă de cinci hectare.
Între anii 1848 – 1849, în timpul Revoluției din Transilvania, moții și-au așezat tabăra la poalele Masivului Buceș – Vulcan. Aceștia au purtat lupte grele pentru apărerea defileului. În prezent, locul istoric este foarte căutat de amatorii de excursii și drumeții în natură.
Pe jos, urcușul până pe vârful muntelui durează cel puțin două ore, în funcție de rezistența fiecăruia. Traseul prezintă câteva locuri care pot pune în dificultate călătorii cu o condiție fizică puțin mai slabă. Cu toate acestea, odată ajunși în vârf de munte, priveliștile de sus le răsplătesc eforturile.
De asemenea, calcarele sale păstrează un număr mare de urme de fosile. Mai mult de atât, pe platoul de sus s-au format mai multe doline, toate fiind înconjurate de pădure. Oamenii aleg drumeții în acest lot datorită naturii. Sute de specii de plante, unele foarte rare, împodobesc muntele și oferă o priveliște de neuitat.
Odată ajunși la destinație, locul oferă o panoramă impresionantă asupra luncii Crișului Alb și Țării Moților. Oamenii aleg să vină aici pentru priveliștea ce le taie respirația și pentru liniștea deplină ce se regăsește în acești munți.
„În partea de sus se află un platou carstic împădurit, câteva poieniţe şi doline, care se evidenţiază prin forma lor caraceristică de pâlnie. Masivul este înconjurat aproape în întregime de pereţi calcaroşi ce depăşesc pe alocuri 150m. de unde se pot admira împrejurimile. În decursul timpului, moţii din zonă, au valorificat piatra de calcar, transformând-o în var nestins”, scrie Ioan Benea Jurca, despre masivul pe care l-a explorat.
Vezi sursa foto AICI.