Românii, în fața adevărului: ce nu înțeleg despre homosexualitate

Orientarea sexuală e un subiect controversat în vremurile moderne. În România mai ales, de când cu referendumul anti-gay. Acum avem și câteva explicații științifice despre ea.

Există o legătură între homosexualitate și o regiune cromozomală specifică. Mai mult, interacțiunea complexă între gene și mediu influențează aceste aspecte. Datele au fost prezentate într-un raport realizat de Academia de Știință din Africa de Sud. Un astfel de studiu era necesar, mai ales pe fondul gradului ridicat de discriminare.

Studiile asupra familiilor subiecților arată că bărbații homosexuali au mai mulți frați mai mari decât cei heterosexuali. Pe de altă parte, cele făcute asupra gemenilor monozigoți au necesitat o analiză complexă și luarea în calcul a mai multor factori. Cercetătorii au apelat la epigenetică, știința care se ocupă cu studiul modificării genelor în raport cu factorii externi.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, , la 17 ani de când s-a mutat în America

Cum arată Ștefan Hrușcă acum, la 67 de ani. Artistul este de nerecunoscut

EA este una dintre cele mai importante femei din politica românească! O recunoști?

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Aşa-numiţii epi-marks constituie un „strat” suplimentar de informaţie adăugat structurii noastre genetice, pentru a controla expresia genelor. Genele conţin instrucţiunile de funcţionare, dar epi-marks controlează modul în care sunt urmate aceste instrucţiuni: când, unde şi în ce măsură o anumită genă se exprimă în cursul dezvoltării.

Indicatorii care oferă răspunsuri despre orientarea homosexuală

Aceşti epi-marks sunt, în mod obişnuit, creaţi la fiecare generaţie, nu moşteniţi. Cercetări recente au arătat însă că, în unele cazuri, ei pot trece de la o generaţie la alta şi astfel pot contribui la similarităţi între persoanele înrudite și imită efectul genelor comune. Anumiţi epi-marks legaţi de sex, produşi în perioada de început a dezvoltării fetale, protejează embrionii de ambele sexe de efectele variaţiilor considerabile ale nivelului de testosteron din corpul mamei, variaţii care au loc în mod natural în cursul sarcinii.

Organismul femeilor produce şi el, în mod normal, testosteron, în cantităţi mult mai mici însă decât organismul masculin. Astfel, aceşti epi-marks specifici împiedică feţii de sex feminin să fie masculinizaţi, în cazul în care au de-a face cu niveluri de testosteron anormal de mari şi protejeză feţii de sex masculin de efeminare, în cazul contrar.

Ce implicații sunt pentru persoanele homosexuale

Diferiţi epi-marks protejează diferite caracteristici ale corpului de masculinizare sau efeminare: unii afectează organele genitale, alţii identitatea sexuală, alţii orientarea sexuală. În rarele cazuri în care aceşti epi-marks sunt transmişi de la o generaţie la alta, de la taţi la fiice sau de la mame la fii, ei pot produce efecte inverse, precum feminizarea unor trăsături la băieţi şi, în mod similar, masculinizarea unor caracteristici ale fetelor.

Anumiţi epi-marks implicaţi în dezvoltarea sexuală şi carei-au protejat pe părinţi de variaţiile nivelului hormonilor sexuali în perioada fetală pot, uneori, să fie transmişi generaţiei următoare şi să determine apariţia homosexualităţii la copiii de sex opus ai acestor părinţi, scrie Science Daily.

Fiecare femeie are doi cromozomi X, iar oamenii de știință au descoperit că în cazul celor cu copii homosexuali, unul dintre ei este inactiv. Acest lucru sugerează implicarea cromozomului X în determinarea orientării sexuale. De asemenea, factorii externi precum drogurile, chimicalele, compușii toxici sau pesticidele au un impact semnificativ asupra ADN-ului, putând chiar să interfereze cu sistemul endocrin al femeii însărcinate, afectând nivelul hormonilor sexuali și în fetus.

„Transmiterea unor epi-marks, antagonişti sub aspect sexual, de la o generaţie la alta este cel mai plauzibil mecanism evolutiv al fenomenului homosexualităţii umane”, a explicat Sergey Gavrilets, unul dintre autorii studiului.