Harta Europei se schimbă. Țara care se poate rupe în două, decizia incredibilă din Parlament

După o aparentă liniște, Bosnia se îndreaptă din nou spre criză. Milorad Dodik, membrul sârb al președinției tripartite a Bosniei, amenință că va retrage jumătatea majoritar sârbă a țării din instituțiile statului. Scopul său este secesiunea. Este un moment periculos pentru Bosnia, dar nu este primul. Dacă Statele Unite nu-și schimbă propria politică față de Bosnia, nu va fi nici ultimul. America a ajutat la crearea Bosniei și se află într-o poziție unică pentru a interveni. Dar secesiunea este un simptom, iar boala este Bosnia.

Milorad Dodik partizanul unei crize permanente în Bosnia

După cel de-al Doilea Război Mondial, Bosnia a fost o republică în cadrul Iugoslaviei comuniste și singura fără majoritate etnică. Trei grupuri, bosniacii, sârbii și croații, trăiau într-o societate complexă și amestecată.

GAFA COLOSALĂ a lui Carmen şi Klaus Iohannis, în Coreea de Sud! S-au făcut de râs fără să îşi dea seama

Vladimir Putin va ATACA România cu rachete! Situaţia ŞOC despre care vorbeşte întreaga Europă, ce va face NATO

Când Iugoslavia s-a prăbușit la începutul anilor 1990, bosniacii și croații au votat pentru a se desprinde. De cealaltă parte, sârbii s-au opus, și a izbucnit un război în trei direcții. Forțele sârbe au comis cele mai multe crime de război.

Atacul lor asupra orașului Srebrenica a ucis aproximativ 8.000 de bosniaci. Acțiunile armate au fost declarate genocid de două instanțe internaționale. La sfârșitul războiului, toate cele trei teritorii erau omogene din punct de vedere etnic.

Administrația Clinton a intervenit militar și a forțat cele trei părți să negocieze. În mod nesurprinzător, acordurile de pace de la Dayton din 1995 au creat un stat puternic descentralizat, cu două mari  „entități” autonome.

Este vorba de Republica Srpsca și Federația bosniaco-croată. Reprezentanții celor trei comunități în parlamentul și președinția Bosniei au drept de veto efectiv asupra acțiunilor instituțiilor centrale și asupra modificărilor aduse constituției.

Concepția inițială a ceea ce se numește adesea „Bosnia de la Dayton” includea puteri centrale minime. Cu toate astea, a oferit SUA și altor state o putere considerabilă de a interveni în guvernare.

În deceniul de după Dayton, SUA au pus la cale o armată. A organizat o fiscalitate și o vamă centralizate, exact instituțiile de la care Dodik vrea acum să se retragă.

Până în prezent, SUA și alte state au în continuare o autoritate de supraveghere. Au inclusiv un drept de veto efectiv asupra modificărilor aduse constituției. Un înalt reprezentant numit la nivel internațional poate impune legislație. Aceasta este o putere rar folosită după primul deceniu, deși în iulie a fost adoptată o lege care incriminează negarea genocidului.

Bosniacii știu că UE nu îi va admite

Inițial aici a fost o prezență a SUA și NATO de 60.000 de soldați. Acum au rămas doar câteva sute de pacificatori europeni și un mic cartier general al NATO. Politica recentă a SUA s-a bazat pe promisiunea unei eventuale aderări a Bosniei la Uniunea Europeană.

Dacă s-ar fi realizat, ar fi însemnat încurajarea cooperării între grupurile etnice, dar bosniacii știu că UE nu îi va admite. Iar refuzul este pe bună dreptate. De la Dayton încoace, a fost pace, dar nu prea multe altele.

A existat o economie moribundă, o reconciliere eșuată, și o țară de trei ori distrusă. Dayton este deseori învinuit pentru disfuncționalitatea Bosniei, dar este un adevăr pe jumătate adevărat.

Bosnia este în pericol de dezmembrare

Reprezentantul șef al comunității internaționale în Bosnia a avertizat că țara este în pericol iminent de dezmembrare și că există o perspectivă reală de revenire la conflict.

Într-un raport către ONU, consultat de The Guardian, Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, a declarat că, separatiștii sârbi își vor pune în aplicare amenințarea de a-și recrea propria armată.

Prin acest demers vor împărți forțele armate naționale în două. Același analist a mai declarat că va trebui să fie trimise mai multe forțe internaționale de menținere a păcii pentru a opri alunecarea spre un nou război.

În prezent, misiunile internaționale de menținere a păcii în Bosnia sunt în sarcina unei forțe reziduale a UE – Eufor, care are 700 de membri. NATO își păstrează un punct de sprijin oficial, cu un cartier general la Sarajevo.

Mandatul de un an al ambelor forțe urmează să fie reînnoit săptămâna aceasta în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Dar, Rusia a amenințat că va bloca această rezoluție. Motivul sunt referințele la Înaltul Reprezentant. Dacă se va ține cont de cererea Rusiei, ar putea submina autoritatea lui Schmidt în calitate de supraveghetor al acordului de pace de la Dayton din 1995.

„Cea mai mare amenințare existențială din perioada postbelică”

În primul său raport de la preluarea postului în august, Schmidt a avertizat că Bosnia se confruntă cu „cea mai mare amenințare existențială din perioada postbelică”.

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, amenință să se retragă din instituțiile la nivel de stat. Dodik a anunțat o retragere, inclusiv din armata națională construită cu ajutorul asistenței internaționale în ultimul sfert de secol. Liderul a mai declarat că își dorește o reconstituire a forțelor armate sârbe.

La 14 octombrie, Dodik a declarat că va forța armata bosniacă să se retragă din Republica Srpsca, jumătatea sârbă a Bosniei, încercuindu-i cazărmile. Și-a continuat amenințările, declarând că, dacă Occidentul va încerca să intervină militar, el are „prieteni” care au promis să sprijine cauza sârbă, o presupusă referire la Serbia și Rusia.

„Rusia dorește cu adevărat este să reducă autoritatea biroului Înaltului Reprezentant în Bosnia”

Consiliul de Securitate al ONU își pregătește rezoluția anuală de reînnoire a mandatului de menținere a păcii pentru Eufor și sediul NATO, cu un vot care ar putea fi dat miercuri. Moscova amenință să blocheze rezoluția dacă nu sunt eliminate toate referirile la înaltul reprezentant.

Kremlinul s-a opus numirii lui Schmidt de către un Consiliu de implementare a păcii. Consiliul este un organism multinațional ad-hoc înființat pentru a pune în aplicare acordul de pace de la Dayton. Rusia refuză să îi recunoască autoritatea.

„Suspectez că ceea ce Rusia dorește cu adevărat este să reducă autoritatea biroului Înaltului Reprezentant, împiedicându-l să informeze consiliul. Se pare că americanii, britanicii și francezii au fost efectiv de acord să elimine cu adevărat referirile la înaltul reprezentant, care au fost un limbaj standard în toate rezoluțiile anterioare.

Și, deși din punct de vedere juridic, acest lucru nu îl subminează pe înaltul reprezentant, din punct de vedere politic, cu siguranță o face.„, a declarat Kurt Bassuener, co-fondator și asociat senior al Democratization Policy Council.

Chiar dacă mandatul Eufor este reînnoit, nu există prea mult apetit în UE pentru a întări mica forță rămasă în Bosnia. Unele state membre, în special Ungaria, îl susțin pe Dodik.