Conform unui document consultat de Reuters, Germania, șefa consiliului Uniunii Europene, a propus introducerea unei scheme care condiționează accesarea de fonduri europene, inclusiv a banilor din fondul de revenire, în valoare de 750 miliarde de euro, de respectarea statului de drept.
Propunerea Germaniei constituie o bază de negocieri între Parlamentul European și cele 27 de țări membre, care, au convenit în luna iulie un astfel de mecanism, însă ulterior au revenit asupra lui pentru a evita un veto exprimat de Ungaria sau Polonia.
Potrivit Agerpres.ro, parlamentarii europeni vor să consolideze acest mecanism. Acest lucru înseamnă că propunerea Berlinului, care se menține aproape de acordul din luna iulie la summitul liderilor, după patru zile de discuții dificile, cu siguranță că va provoca reacții ostile.
Potrivit actului consultat de Reuters, printre sancțiunile pentru cei care încalcă statul de drept se numără și suspendarea fondurilor europene, care ar urma să fie decisă la recomandarea Comisiei UE prin votul majorității statelor membre.
Cei care vor un mecanism mai solid susțin că Executivul Uniunii Europene ar trebui să recomande suspendarea sau retragerea fondurilor pentru un stat care încalcă statul de drept, iar de majoritatea statelor membre UE ar fi nevoie pentru a bloca, în loc de a aproba, o astfel de penalizare.
Acest sistem ar face mai dificil pentru autoritățile de la Varșovia, Budapesta sau din alte capitale UE, care sunt percepute că ar încălca prevederile statului de drept, să evite penalizarea, comparativ cu planul propus de Germania și consultat luni de Reuters, potrivit căruia este nevoie de votul favorabil al majorității statelor pentru ca orice sancțiune să fie pusă în practică.
La data de 1 iulie 2020, Germania a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene și prezidează reuniunile ministeriale organizate de UE până la finele anului, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa (pandemia de coronavirus), având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.
Potrivit Caleaeuropeană.ro, după cea din 2007, aceasta este ultima președinție pentru cancelarul Angela Merkel, la Consiliul UE. Atunci când a avut un rol decisiv în deblocarea negocierilor pentru Tratatul de la Lisabona. Acest mandat echivalează cu moștenirea pe care Angela Merkel o va lăsa Europei, într-o perioadă în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro.