Frontonul Palatului Universității din București are o însemnătate aparte. A fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Este o clădire simbol din Capitală, locul ce a format generații întregi de studenți, pe lângă care mulți bucureșteni trec zilnic fără să-i știe povestea fascinantă. Frontonul Palatului Universității din București are o însemnătate aparte. A fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

O clădire simbol

Când se vorbește despre cele mai cunoscute clădiri din Capitală, de pe listă nu poate lipsi cea care găzduiește Universitatea București. Este locul în care tineri absolvenți de liceu din toate colțurile țării visează să învețe, pe băncile căruia au stat nume mari din țară.

Mulți bucureșteni trec zi de zi pe lângă ea, fără să realizeze că, de fapt, trec pe lângă o adevărată comoară a istoriei orașului.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

5 ani fără Cristina Țopescu. Care a fost ultimul mesaj postat de jurnalistă, înainte să moară

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Palatul Universității București are o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, ceea ce îl face cea mai mare instituție de învățământ de la noi din țară.

Construcția sa a durat mai bine de un deceniu

Povestea sa începe în octombrie 1857, odată cu debutul lucrărilor de construcție, pe locul pe care a funcționat Colegiul Sfântul Sava. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Pentru finalizarea sa, românii au așteptat nu mai puțin de 12 ani. Între 1912 și 1926, au fost adăugate și corpurile laterale, sub îndrumarea arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Frontonul Palatului Universității din București are o însemnătate aparte. El a fost realizat în stil clasic, din piatră de Rusciuc, lucrările fiind făcute de Karl Storck, care i-a avut alături pe Waibel, asistentul său, și pe Paul Focșeneanu, unul dintre elevii săi.

Te-ar putea interesa și: Cum a murit Dem Rădulescu. Ce s-a întâmplat cu celebrul actor în ziua în care s-a stins: „S-a oprit şi a respirat adânc”. Astăzi ar fi împlinit 92 de ani

Foto: Profimedia

Frontonul Palatului Universității din București, distrus în bombardamentele din 1944

Pe el era înfățișată Minerva încununând artele și științele. În imaginea centrală, aceasta oferea o cunună de lauri unei figuri ce ținea o liră, simbolul poeziei. Zeița era înconjurată, la stânga și la dreapta, de științe și arte, drapate sau nud.

Doar opt decenii mai târziu, frontonul a fost distrus pe 4 aprilie 1944, în timpul bombardamentelor aeriene americane. Nu a fost refăcut, însă fragmentele recuperate din mormanul de ruine sunt păstrate și astăzi la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din Capitală.

Muzele pe care le vedem în prezent pe fațada Universității București au fost ridicate în 1929, create de sculptorul Emil Wilhem Becker.

Te-ar putea interesa și: Grădina Botanică din București se transformă total. Ce se va întâmpla timp de 4 luni