De ce o să vină ANAF după banii tăi, chiar dacă ești persoană fizică
ANAF e cu ochii pe persoanele fizice care nu își declară veniturile reale sau care nu le declară deloc. Astfel, sunt vizate în special persoanele care prezintă un risc fiscal mai ridicat. Cum te găsește ANAF și ce riști dacă ești prins?
„Verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit e tratată în Codul de procedură fiscală, dar se completează şi cu unele prevederi din Ordinul MFP nr. 675/2018”, explică Simona Voiculescu, expert în salarizare, taxare şi relaţia cu statul.
Cum te găsește ANAF
Dacă ANAF are suspiciuni că o persoană fizică nu își îndeplinește obligațiile fiscale, adică dacă nu își declară veniturile reale, atunci aceasta va fi supusă unei analize de risc. Ce presupune mai exact această analiză.
„Analiza de risc este efectuată de organul fiscal pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale”, scrie în ordinul semnat de Ionuţ Mişa anul trecut.
De asemnea, ANAF poate deschide o analiză și în urma unui pont primit, atât de la persoane fizice, cât și juridice. Pentru a afla adevărul, potrivit codului de procedură, inspectorii fiscali trebuie să analizeze toate informaţiilor, documente, precum și alte mijloace de probă referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice respective.
Nu contează dacă ai venituri din țară sau din străinătate, acestea trebuie declarate. Astfel, inspectorii pot cere informații despre toate veniturile tale. Apoi, aceștia compară veniturile estimate în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică sau de plătitori pentru aceeaşi perioadă impozabilă.
Astfel, dacă diferența dintre veniturile declarate de tine și analiza ANAF este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei, atunci se va continua ancheta, pentru că diferența este una considerabilă.
Deci, dacă ANAF te-a luat în vizor, ai la dispoziție 60 de zile din momentul în care ai fost înștiințat, să prezeinți documente sau dovezi prin care să-ți justifici situația fiscală. De asemnea, poți cere o prelungire cu 30 de zile a termenului primit, dacă ai o justificare bună.
Ce este declarația de patrimoniu
În momentul în care ANAF te verifică, trebuie să aduci o declarație de patrimoniu și venituri. Adică, o declarație în care să treci în primul rând toate bunurile impobile care îți aparțin, precum terenuri, apartamente, case, orice clădiri, absolut tot.
În al doilea rând, trebuie să declari și toate bunurile mobile, adică „mijloacele de transport, bunurile sub forma metalelor preţioase, obiectelor de artă, colecţiilor, antichităţilor, orice chestiuni de patrimoniu cultural, animale de competiţie (valoare – peste 15.000 de lei), active financiare (conturi, depozite, fonduri de investiţii, plasamente, împrumuturi acordate etc.), poliţe de asigurare (cu excepţia celor auto), valoarea datoriilor şi orice alte bunuri, titluri şi/sau deţineri a căror valoare individuală depăşeşte 10.000 de lei”, potrivit Ordinului ANAF nr. 3704/2015.