Fenomenul cumplit care începe să pună stăpânire pe România din nou. Vești triste pentru români

Un fenomen teribil a început să pună stăpânire pe România. Țara noastră s-a mai confruntat cu acest fenomen în 2020, când situația a fost de-a dreptul cumplită. În prognoza pentru perioada 8-14 februarie, Administrația Națională pentru Meteorologie a anunțat că fenomenul ia amploare pe suprafețe extinse din Moldova, izolat în nordul și nord-estul Munteniei și centrul Dobrogei. 

Fenomenul periculos care se petrece deja în România

În perioada menționată, ANM anunță că seceta va fi prezenta pe suprafețe extinse. Specialiștii recomandă verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă. 

În 2020, România s-a mai confruntat cu o secetă severă.

Autoritățile au încercat să încurajeze fermierii să își asigure culturile prin plata a până la 70% din costul asigurării.

Producția agricolă a României depinde în mare măsură de condițiile meteorologice, deoarece puține dintre culturile sale sunt irigate.

În iunie 2021, directorul ANM, Elena Mateescu, vorbea despre faptul că va fi secetă în a doua parte a țării. 

„Luna iunie ne-a dovedit din plin că trecem de la inundaţii la caniculă şi cu siguranţă vom vorbi din nou şi despre secetă în a doua parte a verii, după un an anterior excesiv de secetos”, a afirmat Elena Mateescu în vara anului 2021. 

De fapt, conform măsurătorilor din ultimii 20 de ani și alți indicatori, schimbările climatice în România sunt de necontestat. 

Schimbările climatice din România, într-o direcție proastă

„Nu suntem în bine (direcţia schimbărilor climatice din România, n.r.), pentru că dacă luăm în considerare ultimii 20 de ani, cei mai calzi din istoria măsurătorilor meteorologice şi în ţara noastră,

deceniul 2011 – 2020 cel mai cald deceniu, pentru că 7 ani din acel deceniu sunt în top 10 cei mai calzi ani din istorie, 2019 – 2020 sunt pe locul întâi şi doi ca fiind cei mai calzi ani, şi în aceşti ani am avut abateri termice ale temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 grade Celsius,

şi menţionez acest prag pentru că reprezintă ţinta Acordului de la Paris, şi dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050,

cu siguranţă efectele pot fi asupra anumitor sectoare ireversibile”, a menţionat Elena Mateescu.