Este o premieră la nivel european. Ce vrea să facă Laura Codruța Kovesi, după preluarea mandatului de procuror-șef european

Laura Codruța Kovesi a acordat primul interviu în calitate de procuror-șef european. Șefa Biroului Procurorului Public European (EPPO) a vorbit despre prioritățile din mandatul ei și speră să poată apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni, cu ajutorul Curții Europene de Justiție.

Laura Codruța Kovesi, primul interviu în calitate de șef al Biroului Procurorului Public European

În calitate de procuror-şef european, Laura Codruţa Kovesi va avea un mandat de şapte ani, timp în care va construi structuri operaționale și administrative în cadrul EPPO și va stabili relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale. Fosta șefă a DNA va stabili, de asemenea, relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

„Priorităţile noastre vor fi legate de investigarea eficientă, recuperarea daunelor şi îndeplinirea principalelor obiective care sunt stipulate în reglementări. Din punctul meu de vedere este o decizie istorică pentru că este prima dată când vom avea un organism pentru procurori pentru a investiga infracţiunile şi sunt sigură că împreună cu Curtea Europeană de Justiţie vom constitui pilonul principal în justiţie şi vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept şi cetăţenii europeni”, a declarat Laura Codruța Kovesi în cadrul unui interviu publicat pe site-ul Consiliului Uniunii Eeuropene.

Activitatea EPPO se va rezuma la investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului Uniunii Europene: fraudă, corupție sau fraudă transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Nu este exclus ca pe viitor activitatea să fie extinsă și la fapte de terorism.

Sediul EPPO va fi în Luxemburg și va deveni operațional la finalul anului 2020. Cele 22 de state care s-au alăturat EPPO sunt Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania. În perioada următoare s-ar mai putea alătura Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca.