Elena Ceaușescu își dădea în cărți, iar seara îi punea ceva sub pernă lui Nicolae Ceaușescu. Cine o ajuta

Se spune că Elena Ceaușescu își dădea în cărți. Era o femeie foarte simplă, în ciuda poziției sale sociale, dar și foarte superstițioasă, aproape până la fanatism, având în vedere practicile oculte la care ajunsese să recurgă. Cu toate că soția dictatorului a călcat strâmb de multe ori, dacă e să dăm crezare zvonurilor, ea era extrem de geloasă, chiar paranoică și nu suporta ca Nicolae Ceaușescu măcar să se gândească la altă femeie.

Scurta relatare despre obiceiurile nefirești ale Elenei Ceaușescu aparține arhitectului Camil Roguski. El a povestit pentru ziare.com, în urmă cu câțiva ani, că fosta primă doamnă a României Socialiste credea în farmece și alte practici considerate oculte, vrăjitorii. Nu e chiar surprinzător. România nu a depășit niciodată decadența Evului Mediu când vine vorba de vrăjitorii.

Elena Ceaușescu, femeie simplă de la țară și superstițioasă

În ciuda prestanței pe care se chinuia să o afișeze de dragul lumii, Elena Ceaușescu a rămas toată viața o țărancă cu o gândire extrem de simplă, superstițioasă și foarte geloasă, ba chiar invidioasă pe orice femeie care se remarca în spațiul public, cum ar fi cântărețele de muzică populară.

Pentru că nu avea cum să știe ce gândea dictatorul, Lenuța lu’ Briceag a recurs la niște practici mai neortodoxe, ca să fie sigură că n-o s-o alunge ‘nea Nicu, după cum relatează arhitectul Camil Roguski:

„Elena Ceaușescu era țărancă, își dădea în cărți. Nu insistent. Era o femeie de serviciu și aia îi dădea în cărți. În casă, femeile de serviciu erau obligate nu numai să facă ordine, ci să aibă și dantele, șnururi.”

Elena Ceaușescu îi punea soțului busuioc sub pernă, ca să nu viseze alte femei

Și nu-ți imagina că se mulțumea doar cu atât. Când pornești pe această cale, cu greu te mai oprești, iar așa-zisele vrăjitoare sunt pline de idei când vine vorba să-i prostească pe credulii săraci cu duhul. Tot acest arhitect spune că Ceaușeasca îi punea soțului și busuioc sub pernă deoarece, conform credințelor populare (de Ev Mediu), îți face bărbatul să se gândească doar la tine, dar el nu trebuie să știe pe ce doarme, altfel se duce „magia”.

„Îi punea lui Ceaușescu, fără să știe el, busuioc în pat. Dar nu care cumva să afle el, că precis o dădea afară. (…) Ea mai mergea și la ghicitoare și făcea și fel de fel de eforturi ca să fie plăcută de bărbatul ei”.

În cazul în care te întrebi dacă nu cumva avea și ‘nea Nicu astfel de porniri oculte, ei bine, se pare că acesta era complet diferit, așa cum sunt cei mai mulți dintre bărbații români din mediul rural – oameni pragmatici, care nu iau în seamă superstițiile stupide:

„El era un om ursuz, nu ținea la lucrurile astea. Numai în familie era binevoitor, dar nu credea el în de astea. Ceaușescu nu credea decât în puterea lui și Dumnezeu, avea și icoane prin casă”.