E oficial! Ce se întâmplă cu averile penalilor din politică. În ce condiții se confiscă

Unul din cele mai controversate subiecte dezbătute îl reprezintă averile politicienilor condamnați și încarcerați. De-a lungul timpului au tot fost încercări de promulgare a unei legi în privința confiscărilor averilor acestora. Acum, există această lege și a fost promulgată de Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege

La nivel european există o directivă a Uniunii Europene, Directiva 2014/42/EU, în care este dezbătută concret problema confiscării averilor politicienilor corupți, acuzați și condamnați la închisoare. Confiscarea veniturilor penale este o componentă esențială a luptei împotriva criminalității grave și organizate. Deoarece îi privește pe infractori de câștigurile lor financiare și se asigură că infracțiunea nu plătește. În 2014, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva 2014/42 / UE, care stabilește norme minime pentru înghețarea, gestionarea și confiscarea activelor infracționale.

Noua lege semnată de Klaus Iohannis dă dreptul statului să confiște averile celor condamnați

Directiva aprobată în 2014 conținea opt elemente principale, după cum urmează:

Imagini de senzație cu Andreea Esca în vacanța din Dubai. Cum arată vedeta în costum de baie la 52 de ani

Prințul Harry și Meghan Markle evacuați de urgență din conacul lor. Pericolul este unul uriaș

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

• prevederi privind confiscarea bazată pe necondiționare (cel puțin dacă persoana acuzată sau suspectată se abandoneză sau este bolnavă);
• dispoziții privind confiscarea extinsă pentru o listă specifică a infracțiunilor;
• dispoziții privind confiscarea terților;
• clarificări privind înghețarea proprietății în vederea confiscării ulterioare, inclusiv înghețarea „urgentă”;
• garanții stricte, asigurând respectarea drepturilor părților, afectate de procedurile de înghețare sau confiscare;
• reguli care permit detectarea și urmărirea bunurilor chiar și după o condamnare finală pentru a asigura executarea efectivă a unui ordin de confiscare;
• dispoziții privind gestionarea bunurilor înghețate și confiscate;
• dispoziții care impun statelor membre să colecteze și să mențină date statistice cuprinzătoare privind înghețarea și confiscarea.

Toate aceste elemente au fost luate în considerare și în proiectul de lege promulgat de Klaus Iohannis. Proiectul a fost depus la Camera Deputaților în mai 2017. După trei ani de la depunere, ieri, pe 2 noiembrie, legea a fost promulgată de președinte.

Politicienii condamnați rămân fără averi

Transpunerea noii directive in dreptul național presupune un efort substanțial, atât în ceea ce privește aspectele legislative avute în vedere, cât și din perspectiva măsurilor de infrastructură necesare. Este de menționat faptul că majoritatea covârșitoare a textelor Directivei 2014/42/UE își regăsesc un corespondent în Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, existând numai câteva aspecte care mai trebuiau transpuse în legislația națională.

”Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării.”, se spune în noua lege.