Dunărea a dat în „clocot”. Fenomenul rar care s-a putut vedea în dreptul orașului Galați. Foto

În această perioadă din an, când temperaturile scad, dacă ajungi pe Dunăre o să observi un fenomen ciudat. Datorită oscilațiilor de temperatură aici apare un fenomen care dă impresia că Dunărea a dat în „clocot”. De fapt, este un fenomen normal, influențat de diferențele de temperaturi din aer și de la nivelul râului.

De ce apar aburi deasupra râurilor iarna. Dunărea a dat în „clocot”!

Dacă, din întâmplare, te-ai aflat în această dimineață pe malul râului Dunărea, ai fi putut observa un fenomen spectaculos. Fenomenul, conform localnicilor, a avut loc în dreptul orașului Galați. la prima vedere ai senzația că Dunărea a dat în „clocot”, dar explicația fenomenului este cât se poate de exactă.

A fost o priveliște greu de ratat în timpul acestei dimineți. Aerul extrem de rece este ingredientul principal al acestui fenomen, spun specialiștii. Aburul pe care îl vedeți ieșind din râu este ceață de aburi, care este denumită uneori fum de mare.

Motivul pentru care se dezvoltă este diferența majoră de temperatură dintre aerul rece și apa mai caldă a râului. Aerul rece și uscat care se deplasează peste apa caldă și umedă a râului forțează o parte din apă să se evapore.

„Fenomenul apare atunci diferența dintre temperaturile din timpul zilei și cele din timpul nopții sunt mari. Este ca o evaporare, ca o ceață.

Acest fenomen apare dimineața și poate ține până în jurul prânzului, când se ridică soarele. Este într-adevăr spectaculos.

Apare îndeosebi în această perioadă. Astăzi, de exemplu, temperatura apei este de 14,5 grade”, a explicat Dorian Dumitru, specialist în navigație, potrivit Adevărul.ro

Acest lucru creează un strat subțire de aer mai cald. Aerul cald începe apoi să se amestece cu aerul rece de deasupra sa, devenind saturat și condensându-se în ceață. Veți observa că ceața care se formează se află de fapt puțin deasupra suprafeței râului. De aici și senzația că Dunărea a dat în „clocot”.

Fenomenul mai este cunoscut și sub denumirea de „Respirația râului”

Motivul pentru care apare acest fenomen, „Respirația Râului”, sau aburul dens, este că apa se evaporă. Când se face foarte frig, apa se răcește și ea, ceea ce înseamnă că pierde energie. Această energie pierdută încălzește suprafața apei, dând unora dintre moleculele de apă de acolo suficientă energie pentru a scăpa din lichid

Desigur, aerul de deasupra este și el foarte rece, astfel încât moleculele recent vaporizate își pierd energia și se recondiționează cu alte molecule de apă evaporată din apropiere. Astfel se formează mici picături de apă chiar deasupra suprafeței. Aceste picături de apă sunt exact aceleași lucruri care se găsesc în nori, așa că de aceea vedem ceața, ceața sau cum vreți să-i spuneți.

Ca să dăm un exemplu și mai concrent, comparați-o cu momentul în care ne vedem respirația într-o zi rece de iarnă. Atunci când expirați aer cald și umed din plămâni în aerul rece, acesta este forțat să se transforme în lichid prin condensare. Același lucru este valabil și pentru „aburul” care a dat senzația că Dunărea a dat în „clocot” în această dimineață.