Direcţia Naţională Anticorupţie anchetează modul în care PSD a cheltuit banii primiți de la stat ca subvenţie acordată, potrivit legii, pentru funcționarea partidelor parlamentare.
Verificările vin la scurtă vreme după ce presa dezvăluia că sumele tot mai mari obținute de social-democrați, care încasau și cele mai mari fonduri, ar fi fost cheltuite discreționar de trezorierul PSD, Mircea Drăghici, inclusiv pe mașini extrem de scumpe și vacanțe de lux.
Ancheta DNA a fost începută din 8 februarie. S-a deschis dosar penal, deocamdată in rem, ceea ce înseamnă că se anchetează faptele și nicio persoană nu este vizată.
Astfel au început cercetările pentru următoarele infracțiuni, potrivit DNA: „utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate” precum și pentru „utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice”.
Trei zile mai târziu, procurorii DNA care se ocupă de acest dosar au solicitat Autorității Electorale Permanente să transmită anchetatorilor mai multe documente legate de finanţarea Partidului Social Democrat.
Reprezentanții DNA au anunțat că au cerut următoarele documente și informații legate de proceduri: modul de stabilire şi repartizare a subvenţiilor acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat; cum au fost virați banii acordați PSD în 2017; rapoartele de control privind cheltuirea banilor de către PSD pe parcursul anilor 2017 și 2018.
Conducerea Autorității Electorale Permanente are termen să predea documentele solicitate până în data de 26 februarie. Dacă procesul va fi amânat, reprezentanții instituției au fost înștiințați că riscă să fie acuzați de obstrucționarea justiției.
Ancheta vine, însă, într-un moment în care trezorierul PSD, Mircea Drăghici, și-ar dori să ocupe chiar funcția de președinte al Autorității Electorale, eliberată de Daniel Barbu, care ar vrea să candideze pe liste ALDE la alegerile europarlamentare.
Mircea Drăghici, care e urmărit penal într-un dosar privind cheltuielile PSD de anul trecut, este cel propus în mod repetat pentru funcția de ministru al Transporturilor, dar candidatura sa a fost respinsă de fiecare dată de șeful statului (propunerea era făcută în tandem cu Olguța Vasilescu, candidată la Dezvoltare, de asemenea, respinsă de președintele României). După ultimul refuz al președintelui Klaus Iohannis, Mircea Drăghici a anunțat că renunță la calitatea de „ministru propus” și și-a depus candidatura pentru conducerea Autorității Electorale.
De numele lui Mircea Drăghici se leagă, însă, mai multe dezvăluiri publicate de jurnaliști privind modul în care erau cheltuiți banii publici acordați PSD de stat.
Peste 1,8 milioane de lei şi trei autoturisme Mercedes cu o valoare de aproape 200.000 de euro ar fi obținut Mircea Drăghici, trezorierul PSD, şi soția sa, Georgiana, din fondurile primite de partid ca subvenţie, potrivit dezvăluirilor făcute recet de revista Newsweek.ro.
Opoziția l-a acuzat de mai multe ori că abuzează de funcție și că folosește discreționar banii publici, bucurându-se de faptul că este un apropiat al liderului PSD, Liviu Dragnea.
PSD a încasat peste 83 milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro) din 2017 până în toamna lui 2018, potrivit datelor furnizate de autorități și publicate de Adevărul. Strict în anul 2018, social-democraţii au avut la dispoziție aproximativ 67 de milioane de lei de la stat.
Deși banii ar fi trebuit folosiți pentru activitatea partidului, cu o parte din ei au fost cumpărați bolizi de lux precum Mercedes V Class, Mercedes GLE Coupe 350 D şi Mercedes GLK 250. Acestea au o valoare estimată de aproximativ 188.000 de euro și sunt folosite nu de partid, ci de deputatul Mircea Drăghici și de soția acestuia, dezvăluiau jurnaliștii Newsweek. Dincolo de mașinile scumpe pe care și le împart, soția trezorierului PSD a primit de la partid și suma de 1,8 milioane de lei cu titlu de „cheltuieli de publicitate” la un post de televiziune din Pitești pe care îl patronează.
Mircea Drăghici este și cel care a inițiat modificările legislative privind finanțarea partidelor, astfel încât formațiunile politice să poată primi subvenții de până la 0,04% din Produsul Intern Brut.