Ghimbirul și turmericul sunt două plante des folosite atât în bucătărie, cât și în medicina tradițională. Ambele fac parte din familia Zingiberaceae și sunt apreciate pentru proprietățile lor benefice asupra sănătății. Deși seamănă la prima vedere, fiecare are caracteristici distincte, iar utilizările lor diferă.
Ghimbirul (Zingiber officinale) este o rădăcină cu coajă bej-deschis și interior gălbui, având o textură fibroasă. Gustul său este picant, ușor dulceag și intens aromat. Se găsește proaspăt, dar și sub formă de pulbere, ceai sau suplimente.
Utilizare culinară: ghimbirul este folosit în ceaiuri, supe, deserturi sau preparate asiatice, oferind un gust condimentat și revigorant.
Beneficii pentru sănătate: ajută la digestie, combate greața, are efect antiinflamator și poate susține sistemul imunitar. Este des recomandat și împotriva răcelilor.
Turmericul (Curcuma longa) are un rizom mai subțire, cu coajă maro-portocalie și un interior intens portocaliu. Pulberea de turmeric este ușor de recunoscut datorită culorii galben-aurii, care se folosește și ca ingredient pentru colorarea naturală a mâncărurilor. Gustul său este mai amar și piperat decât cel al ghimbirului.
Utilizare culinară: turmericul este un ingredient de bază în curry și alte mâncăruri asiatice și orientale. Este adesea folosit pentru a da culoare și aromă orezului, supelor sau sosurilor.
Beneficii pentru sănătate: principalul său compus activ, curcumina, are proprietăți antioxidante și antiinflamatoare. Este studiat pentru efectele sale în menținerea sănătății ficatului, articulatiilor și pentru susținerea imunității.
Răspunsul depinde de nevoi:
Specialiștii recomandă adesea combinarea turmericului cu piper negru, pentru a crește absorbția curcuminei în organism.
Deși fac parte din aceeași familie și sunt adesea confundate, ghimbirul și turmericul se diferențiază prin culoare, gust și efecte asupra sănătății. În loc să le comparăm, cel mai bine este să le integrăm pe amândouă în alimentație, pentru un plus de savoare și beneficii naturale.