Două treimi din suprafața Pământului este acoperită cu apă și aproape 97% din aceasta este apă sărată. Cumva faptul că în viitor, unele orașe vor fi acoperite de apă, nu mai reprezintă chiar un element de noutate, cu atât mai mult cu cât și trecutul ne oferă lecții prețioase.
Acest scenariu din viitor amintit mai sus ar putea, însă veni mai devreme decât ne-am putea aștepta. Iar prin acest mai devreme se poate întelege chiar în timpul vieții noastre, cam în 30 de ani, notează publicația the travel.com.
Dar de ce ar putea fi orașele acoperite cu apă? Desigur, inundația este genul de hazard natural care poate fi greutate controlat, cu atât mai mult prevenit. Concret, inundațiile provin de la ploile torențiale, de la topirea bruscă a zăpezilor, sau, în anumite situații, apar ca rezultat al cutremure de pământ sumbarine. Dar o cantitate însemnată de apă se mai adună în ultimii și prin prisma unui fenomen deja controversat și anume topirea ghețarilor.
Potrivit unui studiu prezentat la o conferința a Uniunii Europene de Geoștiințe din Viena, Austria, două treimi din cantitatea de gheață conținută de ghețarii din Alpi s-ar putea topi până la sfârșitul secolului pe măsură ce temperaturile cresc din cauza schimbărilor climatice.
Același raport consemnează că jumătate din cantitatea de gheață conținută de cei 4000 de ghețari din Alpi s-ar putea topi până în 2050 din cauza încălzirii globale. Liderii politici din întreaga lume au început deja să tragă semnale de alarmă cu privire la acest aspect.
Imaginile cu urși polari care încep să moară din cauza topirii ghețarilor au făcut înconjurul lumii și au impresionat o lume întreagă.
Încălzirea globală nu doar că distruge ecosistemul natural în care trăiesc anumite viețuitoare, dar va acapara treptat marile aglomerări urbane de pe teritoriul întregii Planete. În măsura în care un habitat este tuburat, rămâne o chestiune de timp până când dezechilibrele se vor produce și în spațiile în care obișnuim noi să trăim.
În ceea ce privește România, cercetătorii de la Asociația Centrului Climatic din New Jersey transmit că în pericol se află mai multe zone din Dobrogea, Sfântu Gheorghe, o mică bucată din Sulina și nordul Deltei.
Anul 2018 a fost pentru România al treilea cel mai cald an din istorie, în vreme ce la nivel global, perioada 2015-2018 a fost cea mai călduroasă din istoria Planetei.
Însă ce urmează poate fi și mai grav, transmite pressone.ro. Conform meteorologilor de la ANM, în intervalul 1900-2018 temperatura medie din România a crescut cu 1,05°C. Pentru restul secolului al XXI-lea, ne-am putea aștepta la o rată a încălzirii cel puțin dublă.