Începând cu 1 ianuarie 2025, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va implementa un sistem obligatoriu de colectare separată a deșeurilor textile. Această măsură vine ca răspuns la directiva europeană privind gestionarea deșeurilor și are scopul de a reduce impactul semnificativ al deșeurilor textile asupra mediului.
Noua legislație europeană promovează responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR), forțând companiile să își asume întreaga viață a produselor textile, de la design la reciclare.
„Într-o economie circulară a textilelor, producătorii trebuie să contribuie la sprijinul infrastructurii de reciclare. Aceștia vor fi obligați să plătească taxe pentru fiecare articol pus pe piață și să se asigure că produsele lor nu dăunează mediului la sfârșitul ciclului de viață,” a explicat Mădălina Corciu, expert în sustenabilitate.
Această abordare va contribui la crearea unor locuri de muncă în domeniul sortării, reutilizării și reciclării textilelor, dar și la dezvoltarea unei infrastructuri naționale de gestionare a deșeurilor textile.
Deși obligativitatea reciclării textilelor reprezintă un pas important, România se confruntă cu lipsa unei infrastructuri adecvate pentru implementarea acestei măsuri. Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), doar 20 de companii activează în domeniul sortării și reciclării textilelor, acoperind aproximativ 20% din necesarul național.
Pentru a răspunde noilor cerințe, România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) construirea a cel puțin 26 de instalații de reciclare până în 2026, cu o finanțare de 220 de milioane de euro.
În prezent, țara noastră colectează mai puțin de un kilogram de deșeuri textile per persoană pe an, o valoare mult sub media europeană. De exemplu, în unele state membre ale UE se colectează până la 14 kilograme anual. Cele mai multe textile ajung în gropile de gunoi, deși acestea sunt la fel de poluante ca plasticul.
Un exemplu de succes vine de la un retailer important din România, care a colectat peste 30 de tone de deșeuri textile în doar o lună. „Cele mai mari cantități au fost colectate în aprilie, iulie și octombrie, lunile în care oamenii își reorganizează garderobele,” au declarat reprezentanții Kaufland.
Ministrul Mediului a subliniat că primarii din România au avut doi ani la dispoziție pentru a pregăti infrastructura necesară implementării noilor reguli.
„De la 1 ianuarie 2025, primarii trebuie să asigure puncte de colectare pentru textile în toate localitățile. Garda de Mediu va începe verificările, iar unitățile administrativ-teritoriale care nu respectă obligațiile vor fi sancționate,” a declarat oficialul.
De asemenea, primarii vor trebui să adauge o a patra fracție de colectare – cea textilă – în punctele de reciclare existente. Acest material va fi trimis apoi către fabrici de reciclare, un proces mult mai complicat decât reciclarea altor tipuri de deșeuri, cum ar fi PET-urile.
Introducerea eco-taxelor pentru textilele noi este un alt aspect important al acestei tranziții. Karina Bolin, CEO al Humana People to People România, a explicat că aceste taxe vor ajuta la menținerea unui sistem sustenabil pentru hainele ieșite din uz. Totodată, se caută soluții pentru a păstra prețurile accesibile ale hainelor second-hand, o metodă importantă de a limita poluarea și supraconsumul.
România se află la începutul unui proces amplu de transformare în domeniul gestionării deșeurilor textile. Cu toate că provocările sunt numeroase – de la lipsa infrastructurii până la conștientizarea publicului – noile reglementări europene oferă un cadru clar pentru îmbunătățirea situației. Implementarea acestor măsuri ar putea transforma România într-un exemplu de succes în gestionarea deșeurilor textile, contribuind totodată la protejarea mediului și la crearea unei economii mai sustenabile.