Detaliul care îi dă fiori lui Vladimir Putin. Este o ruptură importantă, ce se întâmplă în fostul spaţiu sovietic

Pariul liderului de la Kremlin nu pare că a avut rezultatele pe care și le-ar fi dorit. O radiografie a realității din fostul spațiu sovietic îi dă fiori lui Vladimir Putin. Efectele neașteptate ale războiului din Ucraina.

Efectele războiului din Ucraina în fostul spaţiu sovietic

A trecut deja un an de la primul atac al trupelor trimise de Moscova pe teritoriul Ucrainei. O analiză realizată de The Observer arată realitatea ce sigur îl îngrijorează pe Putin.

Protestele recente din Georgia sunt doar cea mai nouă dovadă a modului în care războiul din Ucraina a afectat relațiile Rusiei cu țările din fostul spațiu sovietic. Chiar și statele considerate până acum aliate ale regimului de la Kremlin au început să își schimbe percepția asupra Moscovei ca partener stabil.

„Operațiunea militară specială” a lui Vladimir Putin a avut deja mai multe efecte nedorite de președintele rus: a adus un ajutor militar fără precendent din partea NATO pentru Ucraina, sancțiuni impuse de Occident, iar Suedia și Finlanda au depus cereri de aderare la NATO.

Cu doar câteva zile în urmă, georgienii au ieșit în stradă pentru a-și striga revolta împotriva unei legi ce fusese pregătită de guvern cu privire la „agenții străini”. Protestatarii aveau pancarte pe care scria clar „Nu legii rusești”.

Legea era, se pare, o inițiativă locală pentru a permite partidului de guvernământ Visul Georgian să reprime societatea civilă şi să câştige viitoarele alegeri, însă apropierea acestui partid de Moscova și asemănarea cu un act normativ rusesc împotriva „agenţilor străini” au fost ingredientele ce au contribuit la mobilizarea populară.

„Toată lumea ştie că Rusia nu este populară aici”, spune Korneli Kakacia, profesor la Universitatea de Stat din Tbilisi şi director al Institutului Georgian de Politică din Tbilisi. „Protestatarii vor, de asemenea, să le arate georgienilor care ar fi rezultatul acestei legi. Uitaţi-vă doar la ce s-a întâmplat cu Rusia!” – arată profesorul. „Rusia şi-a pierdut soft power-ul”, consideră Kakacia. „Ei nu mai ştiu cum să o folosească în relaţia cu vecinii lor. Folosesc doar această forţă brutală”, adaugă el.

„Țările sunt foarte pragmatice”

În Moldova, președintele Maia Sandu a vorbit despre o lovitură de stat pregătită de Rusia.

„Planul includea sabotaje şi persoane antrenate militar, deghizate în civili, care să desfăşoare acţiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale şi luări de ostatici”, a declarat Maia Sandu luna trecută, în timpul unei conferinţe de presă în care a cerut măsuri de securitate sporite.

Imaginea Rusiei a avut de suferit și în zona Asiei Centrale, unde sunt unii dintre cei mai implicaţi parteneri ai Moscovei, spune Temur Umarov, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, care se află la Bişkek, în Kîrgîzstan.

„Pentru unii oameni, (Rusia) a părut relativ stabilă – acum este văzută mai mult ca o ţară imprevizibilă care nu mai este genul de model pe care toată lumea vrea să îl urmeze”, spune el. Diferenţa dintre generaţii în ceea ce priveşte opiniile despre Rusia a fost deosebit de distinctă, tinerii „reflectând mult la istoria propriilor lor ţări”, punctează analistul. În acelaşi timp, a adăugat el, liderii politici au păstrat „un element de încredere uriaş în elitele politice ruseşti. Nu văd schimbări uriaşe în această privinţă”, spune Umarov.

„Vedem că ţările sunt foarte pragmatice şi folosesc schimbările economice actuale pentru binele lor”, adaugă el, subliniind creşterea exporturilor din Kazahstan şi Kîrgâzstan către Rusia, precum şi acordurile de cooperare în domeniul gazelor cu Kazahstan şi Uzbekistan.