Descoperirea incredibilă sub clădirea Universității București. Ce au găsit arheologii

O adevărată „comoară” a fost descoperită sub clădirea Universității București. Arheologii români sunt uimiți de cât de bine s-a conservat, fiind de-o frumusețe ce-ți taie respirația. Săpăturile realizate în curtea instituției de învățământ superior au scos la iveală o serie de nestemate.

Ce „comoară” zăcea sub clădirea Universității din București

Ruinele bine conservate ale unor clădiri au fost descoperite sub Universitatea din Capitală. Arheologii susțin că acestea erau de dimensiuni mari. Datorită săpăturilor făcute de specialiști ai Muzeului Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, lumea poate admira acum obiecte vechi, dar incredibil de frumoase (vezi foto în galeria noastră).

Primele săpături au început în anul 217. În primă fază au fost scoase la suprafață ziduri din fosta clădire a Universității, ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar și din Academia „Sfântul Sava”, construită pe vremea domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava”.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Arheologii români sunt în extaz

În prezent, în curtea Universității București, cercetătorii români au mai găsit ruinele a două clădiri de dimensiuni mari, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti.

„Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu știm cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puțin o reparație majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată”, potrivit Muzeului Curtea Veche-Muzeul Municipiului București.

Ruinele vor putea fi văzute și atinse

O altă veste excelentă este că ruinele descoperite sub Universitate vor putea fi admirate și atinse de vizitatori: „Pentru ca memoria lor să nu fie uitată, propunerile noastre s-au îndreptat către punerea în valoare a acestor ziduri. Echipa de arhitecți de la Polarh a reușit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucția amfiteatrului vechii aule în zona Facultății de Litere, în partea centrală a curții interioare nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute și atinse. Va fi un spațiu viu, dedicat oamenilor și ideilor”, au transmis autoritățile.

„Rădăcini adânc înfipte ale educației”

Specialiștii din echipa Biroului de Arheologie Preventivă și Sistematică, secția Istorie de la MMB, afirmă că munca lor a scos în evidență faptul că istoria și trecutul nu au fost îndepărtate prin construcția Palatului Universității. Dimpotrivă, „descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificație”.

„Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universității și ale educației. O moștenire, o oază de liniște în mijlocul orașului ce trebuie înțeleasă și prețuită, în ciuda rezistenței și a presiunii care vin dinspre spațiul urban”, au punctat aceștia.