Oamenii de știință din Japonia au făcut o descoperire uimitoare despre pisici. Acestea ar fi mult mai inteligente decât se credea după ce s-a aflat că în afară de numele lor, acestea pot recunoaște și numele altor pisici. Aflate de mii de ani pe lângă om, felinele se pare că au început să înțeleagă și ele limbajul uman.
O echipă de cercetători japonezi susține că pisicile sunt capabile de a recunoaște numele pe care le dăm altor pisici și de a le potrivi individului corect.
Saho Takagi, doctorand la Universitatea din Kyoto, alături de alți coautori au anunțat în jurnalul Scientific Reports că au testat această capacitate atât cu pisici domestice care trăiesc în gospodării cu cel puțin trei locuitori feline, precum și cu pisici rezidente în anumite cafenele.
Fiecare pisică a fost pusă să asculte o înregistrare în care proprietarul ei striga numele unui alt animal de companie din același apartament sau cafenea. Apoi, pe ecranul unui computer a fost afișată poza cu o pisică, fie cea al cărei nume a fost rostit, fie alta. 19 pisici au fost „surprinse” când au văzut o fotografie care nu se potrivea cu numele adevărat al pisicii respective.
Într-un alt experiment, s-au folosit imagini ale pisicilor înșiși și apoi ale stăpânilor. De data aceasta, 26 de pisici, din cele 48, au fost surprinse în reacția lor. Însă, acele animale care au trăit împreună cu un număr mai mare animale, au privit mai îndelungat spre ecran. Cel mai rău dintre toate au fost surprinse animalele de la „cafeneaua pisicilor”.
„Dacă aceste concluzii sunt corecte, înseamnă că pisica ta nu te ignoră cu adevărat atunci când vorbești cu ea, doar se preface că nu înțelege, demonstrând în continuare cine deține cu adevărat puterea în relațiile noastre”, spun autorii studiului, conform iflscience.com.
Aceasta nu este prima mare constatare a lui Saho Takagi în ceea ce privește inteligența felinei. În 2021, ea a fost prima autoare a unei lucrări care explorează capacitatea pisicilor de a reține locația spațială a unei persoane sau a altor pisici familiare.
Saho Takagi și coautorii studiului au raportat că pisicile s-au arătat surprinse atunci când vorbitorii au difuzat vocea persoanei care le hrănește, în ciuda absenței acelei persoane. Pisicile nu s-au arătat surprinse în cazul unor voci pe care nu le cunoșteau.