Descoperire senzațională sub pardoseala bisericii lui Arsenie Boca. Secretul ascuns de mănăstirea de la Prislop
Încă din secolul al XVII-lea, Mânăstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru creștinii români, ulterior și datorită celui care se află îngropat aici, Arsenie Boca. Dar, istoria acestei Mânăstiri datează încă din secolul al XVI-lea, de pe vremea domniței Zamfira, fiica domnitorului Țării Românești de la acea vreme, Moise Vodă. Puțini sunt cei care au știut de locul în care fiica voievodului avea să fie înmormântată, misterul fiind ascuns până la începutul secolului XX, în 1909.
Mânăstirea Prislop, de la creștini la greco-catolici
Istoria și legendele ce au ca temă Mânăstirea Prislop datează încă de la sfârșitul veacului al XVI-lea, după dispariția ctitorei acestui lăcaș de cult, domnița Zamfira. Legenda locului spune că fiica domnitorului Moise Vodă, suferindă, ar fi trecut pe lângă râul care astăzi străbate curtea lăcașului Mânăstirea Prislop, și bând din el s-ar fi vindecat, iar minunea aceasta a determinat-o pe tânăra domniță să ridice în acest loc ceea ce știm azi ca fiind această mânăstire.
Edificiul avea să fie construit sub semnul domnesc la acesteia în secolul XVI-lea, unde începând cu secolul al XVII-lea a locuit sfântul Ioan de la Prislop, iar în urmtătorul secol, al XVIII-lea, avea să devină mănăstire greco-catolică. Datele istorice mai spun că la începutul secolului al XIX-lea Mânăstirea Prislop era aproape pustie și administrată de preoți de mir, ajungând o adevărată paragină.
Odată cu începutul secolului XX, în 1901, episcopul greco-catolic Demetriu Radu a dispus refacerea edificiului de cult, care a durat până în 1948, când comuniștii veniți la putere interziceau cultul greco-catolic pe tot teritoriul României.
Mormântul domniței Zamfira descoperit în 1909
A urmat apoi perioada în care Mânăstirea Prislop a revenit la ritul creștin-ortodox, unde din 25 noiembrie 1948, cel ce avea să devină motivul pelerinajelor ulterioare, Arsenie Boca, era transferat de mai-marii Bisericii Ortodoxe Române.
Arsenie Boca avea să reabiliteze biserica din curtea mânăstirii, care se regăsește și astăzi între zidurile lăcașului de cult, dar aici dăinuie și secretele de sub pardoseala bisericii lui Arsenie Boca.
Conform datelor istorice, în perioada de reconstrucție a mânăstirii de către episcopia greco-catolică de atunci, se lua decizia de reconstrucție a unei biserici în curtea interioară, dar sub lespedele locului unde trebuia reconsturită biserica era descoperit mormântul ctitorei Mânăstirii Prislop, domnița Zamfira:
„La un capăt al groapei, într-o lădiță pătrată, putregăită, s-au aflat îngrămădite oase și două craniuri, unul mai mare și altul mai mic.
Acest din urmă poate să fi fost al copilei despre care spune tradiția că a aflat-o Zamfira în pădure și a dorit să fie înmormântată cu dânsa la un loc”, relata preotul Jacob Radu, în volumul „Istoria vicariatului greco catolic din Hațeg”, publicată în 1913.
Deja devenit un loc de pelerinaj important, după moartea celui care a fost păstor de suflete la Mânăstirea Prislop, Arsenie Boca, aceasta avea să fie înmormântat aici, iar minunile făcute de Arsenie Boca, chiar și după trecerea sa în neființă au dus la ceea ce se întâmplă în fiecare an la mormântul său, mii de oameni venind cu speranța că minunile acestuia se vor pogorâ și asupra lor.