Descoperire de senzație despre umanitate. Schimbă tot ce știam despre istoria oamenilor

O descoperire de senzație despre umanitate tocmai a fost făcută. Se schimbă tot ce știai despre istoria oamenilor! Iată despre ce este vorba și au anunțat specialiștii!

Descoperire de senzație despre umanitate

Astfel, descoperirea unor rămășițe osoase feminine ce aparțin unui vânător-culegător tânăr, mort de peste 7.000 de ani pe insula indoneziană Sulawesi spune povestea unui grup de oameni dare nu a mai fost cunoscut anterior.

Această descendență umană distinctă nu a mai fost găsită niciodată în altă parte a lumii, potrivit CNN.

„Am descoperit primul ADN uman antic din regiunea insulară dintre Asia și Australia, cunoscut sub numele de “Wallacea”, care ne oferă o nouă perspectivă asupra diversității genetice și a istoriei populației primilor oameni moderni din această parte puțin înțeleasă a lumii”, a spus Adam Brumm, coautor al studiului publicat în revista Nature și profesor de arheologie la Centrul de cercetare australian pentru evoluția umană din cadrul Universității Griffith.

Conform cercetătorilor, primii oameni moderni au trecut prin Wallacea, mai ales prin insulele indoneziene Sulawesi, Lombok și Flores, când traversau din Eurasia către continentul australian, acum peste 50.000 de ani. Însă ruta exactă ori modul în care au navigat este și azi necunoscută.

„Probabil că au făcut acest lucru folosind un fel de ambarcațiuni relativ sofisticate, deoarece nu existau poduri terestre între insule, nici măcar în timpul vârfurilor glaciare din ultima eră glaciară, când nivelul global al mării erau cu până la 140 de metri mai mic decât este astăzi”, a spus Brumm.

De asemenea, uneltele și picturile care s-au descoperit în peșterile de pe insulele indoneziene au sugerat faptul că oamenii trăiau aici în urmă cu 47.000 de ani. Cercetătorii mai cred că descoperirea este cu atât mai senzațională cu cât scheletele străvechi se degradează de obicei repede sub influența unui climat tropical umed.

„Se întâmplă foarte rar să fie găsite rămăşiţe de ADN uman străvechi la tropice, motiv pentru care aceasta este o descoperire deosebit de fericită”, a mai declarat Adam Brumm.

Scheletul tinerei a fost descoperit în 2015

2015 a fost anul în care cercetătorii au descoperit scheletul tinerei de 17-18 ani, într-o peșteră de pe insula Sulawesi, iar rămașițele au fost îngropate acolo acum 7.200 de ani. Investigațiile arheologice au stabilit că ea făcea parte din cultura toleană, ce putea fi întâlnită numai în partea sud-vestică a orașului Sulawesi.

Analiza ADN a scheletului a dus la concluzia că tânăra făcea parte dintr-un grup de populație asociat arborgienilor australieni și papuașilor, dar genomul ei mai este asociat și unei linii de hominizi care nu a fost identificat în altă parte a lumii.

”Toleanii” este numele dat de arheologi unei culturi de vânători-culegători preistorici care au trăit în câmpiile împădurite și munții din sudul insulei Sulawesi, în urmă cu circa 8.000 de ani.

ADN-ul tinerei a indicat că ea face parte din primul val de oameni moderni ce au intrat în urmă cu aproximativ 50.000 de ani în grupul de insule indoneziene Wallacea, care cuprindea insulele indoneziene de la est de Borneo până la nord de Noua Guinee. Tânăra împărtășește și aceeași genă cu un grup separat și distinct de populație din Asia, ce probabil a sosit în Wallacea, după colonizarea Australiei Mari, conform spuselor lui Brumm.

„Anterior, se credea că prima dată când oamenii cu gene asiatice au intrat în Wallacea a fost în urmă cu aproximativ 3.500 de ani, când fermierii australieni din neoliticul Taiwan au coborât prin Filipine și au ajuns până în Indonezia”, a mai spus Adam Brumm.

Ce indică ultima descoperire

Genomul recoltat din rămășițele tinerei a inclus și urma unui grup de oameni numit ”denisovanii”.

„Faptul că genele lor se găsesc la vânătorii-culegători din Leang Panninge susține ipoteza noastră anterioară conform căreia denisovanii au ocupat o zonă geografică mult mai mare decât s-a înțeles anterior”, a declarat coautorul studiului, Johannes Krause, profesor de genetică și arheologice la Institutul pentru Antropologie din Leipzig.

De asemenea, cercetătorii au mai realizat un experiment, comparând ADN-ul tinerei cu cel al altor vânători-culegători ce au locuit la vest de Wallacea în aceeași perioadă de timp și a rezultat că ADN-ul celorlalți vânători-culegători nu conținea urme de ADN denisovan.

Încă nu se știe exact ce s-a întâmplat cu cultura toleană, dar ultima descoperire poate ajuta la mai buna înțelegere a istoriei genetice vechi a oamenilor din sud-estul Asiei.