România și Republica Moldova au adresat Comisiei Europene o cerere comună de derogare temporară privind obligația achiziționării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia electrică produsă pe bază de gaze naturale și cărbune, care urmează să fie exportată în Republica Moldova.
Solicitarea vizează producătorii români OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia, în contextul în care Moldova depinde de importurile de energie pentru a-și asigura consumul național.
Conform legislației românești, în situația în care Republica Moldova nu își poate acoperi consumul energetic prin producția internă, producătorii români sunt obligați să încheie contracte bilaterale la un preț reglementat de 400 lei/MWh, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Traderul de stat al Moldovei, Energocom, are deja un contract cu Nuclearelectrica pentru livrarea a 100 MW din centrala nucleară de la Cernavodă. De asemenea, se poartă discuții cu OMV Petrom pentru furnizarea a 100 MW din centrala de la Brazi și cu Complexul Energetic Oltenia pentru livrarea a 100-200 MW de la termocentralele sale pe lignit.
„Problema majoră este prețul energiei produse din gaze și cărbune, care este semnificativ mai mare din cauza certificatelor de emisii CO2. Aceste costuri aproape că dublează prețul energiei electrice, de la 400-500 lei/MWh la peste 1.000 lei/MWh”, a explicat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Digi24.
Pentru a reduce povara financiară asupra Moldovei, ministrul Burduja a declarat că a adresat cereri comisarilor europeni pentru Energie și Mediu, solicitând o derogare temporară de la plata certificatelor de emisii CO2 pentru energia exportată. Premierul moldovean Dorin Recean a susținut acest demers, trimițând o scrisoare Comisiei Europene.
„Această derogare ar permite guvernului Republicii Moldova să suporte mai ușor cheltuielile cu energia, având în vedere impactul semnificativ al prețului ridicat asupra bugetului și populației”, a explicat Burduja.
Republica Moldova se confruntă cu dificultăți majore în asigurarea independenței energetice, iar energia importată din România este esențială pentru acoperirea deficitului. Derogarea solicitată ar putea fi un element cheie în stabilizarea pieței energetice din Moldova, permițând accesul la energie la un cost mai accesibil.
Comisia Europeană urmează să analizeze cererea de derogare, iar o decizie ar putea avea un impact semnificativ asupra colaborării energetice dintre România și Republica Moldova, într-un moment crucial pentru securitatea energetică a regiunii.