Dosarul Mineriadei din 1990 a fost întors la Parchetul General, după doi în care a stat pe masa judecătorilor de la Instanța Supremă.
ACTUALIZARE: Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, spune că nu contestă decizia judecătorului de caz, dar îl acuză că a ţinut un an şi jumătate dosarul. În tot acest timp, victimele sperau să li se facă dreptate, spune el.
Mărieş susţine că din dosar lipseşte cam 80 la sută din ceea ce s-a instrumentat în perioada 2005 -2007.
”După un an şi jumătate aflăm că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi”.
Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie
Înalta Curte de Casație și Justiție a retrimis, miercuri, dosarul Mineriadei la Secția Militară a Parchetului General. Înalta Curte a constatat nulitatea rechizitoriului. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Dosarul Mineriadei, în care sunt acuzați, între alții, Ion Iliescu și Petre Roman, fusese trimis în judecată în luna iunie 2017. Toți riscă să fie condamnați cu închisoare pe viață sau la pedepse de până la 25 de ani pentru infracțiuni contra umanității.
Dosarul Mineriadei este unul stufos. Are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit de procurorii militari aproximativ 2.000 de file. De-a lungul timpului, au fost audiate zeci de persoane, care au calitatea de suspesct sau inculpat, dar și peste 1.300 de persoane vătămate, sute de urmași ai victimelor și sute de martori.
Înalta Curte de Casație și Justiție a constat, însă, nulitatea rechizitoriului și a decis să întoarcă dosarul la Secția Militară a Parchetului General. Unul dintre judecătorii care ar fi luat această decizie este Constantin Epure, cel care a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive.
Potrivit procurorilor militari, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Ei își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în public și criticau puterea politică de la acel moment.
Procurorii susțin că mulțimea a fost reprimată violent. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.
Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe:
1. moartea prin împușcare a 4 persoane
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1388 de persoane
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1250 de persoane
În acest dosar, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Florescu, Miron Cozma, Adrian Sârbu și Cazimir Ionescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani.