De-a lungul timpului, multe vorbe din popor au căpătat sensuri peiorative. Cel mai probabil, nu există persoană care să nu fi auzit niciodată celebra expresie „Turcul plăteşte!”. Hai să vedem cum a luat naștere una dintre cele mai cunoscute vorbe ale românilor și ce semnificație are, de fapt.
Românii folosesc fel și fel de expresii în vorbirea curentă, despre care cred că se potrivesc în diferite conjuncturi. Cu siguranță, mulți dintre noi am auzit măcar o dată zicala „Turcul plăteşte!”, fiind foarte folosită atunci când cineva este obligat să plătească o pagubă sau o cheltuială făcută de altcineva.
Potrivit specialiștilor, aceasta are în spate o poveste aparte, veche de peste 250 de ani, de pe vremea domniei lui Alexandru Ghica Vodă, cunoscut şi sub numele de Grigore al III-lea Ghica. Acesta a fost ucis în anul 1777, de turci.
Se spune că domnitorul avea în divanul său un funcţionar care dormea mai mult decât să facă treaba. Ba chiar a ajuns să adoarmă în timpul unui litigiu dintre un turc şi un român, dispută judecată de divanul domnesc.
În timpul audierilor cu toții au decis că românul este cel care trebuie să plătească paguba care a dus la deschiderea procesului. Însă când i s-a cerut acestuia să indice vinovatul, în calitatea sa de judecător, funcţionarul trezit brusc din somn a spus: „Turcul plăteşte!”, stârnind rumoare, dar şi râsete puternice.
De atunci, expresia a devenit una memorabilă, fiind folosite de atunci în cazul în care persoanele ajung să fie învinuite pe nedrept.
Citește și: De unde vine expresia lună de miere, de fapt. Semnificația ei este mult mai profundă decât ai fi crezut
De partea cealaltă, economistul şi scriitorul român are o altă explicaţie a zicalei:
„Originea ei demonstrează că evaziunea fiscală are pe aceste meleaguri rădăcini (aproape) la fel de adânci ca celebrele cuvinte „bursuc”, „viezure” sau „brânză”. Ei bine, turcii permiteau ca din tributul datorat Porţii să fie scăzute anumite deductibilităţi: pentru întărirea zidurilor de apărare, întreţinerea drumurilor etc.
Băieţii noştri inventivi falsificau hârtiile şi deturnau banii spre chiolhanuri, spunând: „Lasă, turcul plateşte!” În acest fel conştiinţa lor era împăcată. Tot aşa cum in comunism, muncitorul care pleca acasă cu o trusa de scule fura de la „ăia”, nu-i asa?”, a scris Eugen Ovidiu Chirovici, pe rețele sociale.
Citește și: De unde vine expresia „a sparge gheața”. Cum a apărut în vocabular, de fapt